Factori de risc pentru bronsita cronica si emfizemul pulmonar

Fumatul este in stransa corelatie cu bronsita cronica pe timpul vietii si cu emfizemul pulmonar dupa moarte. Din studii experimentale reiese ca fumatul indelungat altereaza miscarea cililor, inhiba functia macrofagelor alveolare si duce la hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare de mucus. Inhalarea fumului de tigara poate produce o crestere acuta a rezistentei cailor respiratorii, prin contractia mulculaturii netede care este mediata vagal. S-a dovedit ca obstructia cailor respiratorii mici este cea mai precoce modificare structurala la fumatorii tineri, iar obstructia poate disparea definitiv odata cu renuntarea la fumat. Expunerea pasiva la fumul de tigara se coreleaza cu simptome respiratorii precum tusea, wheezing-ului si sputa.

Poluarea aerului. Rate de incidenta si mortalitate crescute se intalnesc in zonele urbane, puternic industrializate: dioxid de sulf (SO2)
Profesia. Bronsita cronica are prevalenta mare la muncitorii expusi la pulberi organice si anorganice sau la gaze toxice. (fabrici de mase plastice, fabrici de bumbac)
Infectia cu virusuri, micoplasme si bacterii. Rinovirusul apare mai frecvent in timpul exacerbarilor. Pneumonia virala severa la varste mici poate duce la obstructie cronica, indeosebi la nivelul cailor respiratorii mici.
Factori familiali si genetici: copii parintilor fumatori, nefumatorii care stau in compania fumatorilor, gazele naturale pentru gatit, dar si o predispozitie genetica.
-terapie de substitutie cu alfa1antitripsina poate fi valoroasa in impiedicarea aparitiei emfizemului.