Poze | Muzica | Filme | Stiri | Bancuri | Jocuri | TV Online |

Semne si simptome medicale

2010-02-26T07:04:00.003+02:00

2010-02-26T07:03:00.000+02:00

Examenul clinic general
Nume/Prenume................................Varsta..........Ani.....
CNP....................................G (kg)..................I (cm).........CA (cm)...............IMC........
Examen clinic

1. Tegumente si mucoase: normal colorate / palide....
2. Sistem limfatic: Ganglioni periferici nepalpabili / palpabili
3. Tesut subcutanat: normal / patologic
4. Sistem osteo-articular: fara modificari / patologic
5. Aparat respirator: torace normal comformat / patologic
    a. Sonoritate pulmonara simetrica bilateral submatitate / matitate
    b. Murmur vezicular: normal bilateral / inasprit
    c. Auscultatie: fara raluri / cu raluri: sibilante / ronflante / (sub)crepitante / frecatura
6. Aparat cardio-vascular:
    a. TA....................mmHg                   AV...................../min
b. Ritm regulat / neregulat Extrasistole FiA    TPSV deficit    puls    cicatrice     bypass
    c. Aria matitatii cardiace: AMC normala        Soc apexian in sp. 5 ic. stg.    LMC deplasat sp.
    d. Fara sufluri / Sufluri: Sistolic, Diastolic, Aortic, Mitral, Tricuspid, Pulmonar, Artere carotidiene, Aorta abdominala
    e. Artere: Puls pedios bilateral / Patologic
    f. Sistem venos: normal / cu venectazii / cu varice mbr inf. dr. / stg. / cu ulcer varicos / edeme / insuficienta venoasa cronica
7. Aparat digestiv
   a. Abdomen suplu / cu meteorism / cu circulatie colaterala / cu semnul valului
   b. Sensibilitate la palpare / nedureros / durere epigastru / periombilical / hipogastru / flanc / stg / dr
   c. Ficat la rebord / Sub rebord la.......cm    Nedureros la palpare / Dureros la palpare
   d. Splina nepalpabila / nepercutabila / palpabila / percutabila
8. Aparat uro genital
   a. Loje renale libere / Mictiuni fiziologice / patologice
   b. Giordano negativ bilateral / Pozitiv dr. stg.
   c. OGE normale / Modificate prin: hernie inghino-scrotala / epididim marit
9. Sistem nervos:
   ROT prezente bilateral / unilateral stg. dr. vertij / ataxie
   Pareza / hemipareza / hemiplegie / paraplegie stg. dr.
10 Sistem endocrin: Tiroida palpabila / nepalpabila / extirpata / tratament substitutie
11. Depistare oncologica: negativ clinic / confirmare medic specialist
12. Depistare boli venerice: negativ clinic / confirmare medic specialist

Diagnostic de etapa: clinic sanatos / diagnostic..............

Data...........................                                       Semnatura si parafa............................

Diabetul zaharat - Grile Licenta Medicina

2010-02-12T17:58:00.004+02:00

DIABET ZAHARAT

G1214056. Care dintreurmatoarele afirmatii privind cetoacidoza diabetica sunt corecte ?

A. Esteo complicatia acuta frecventa a diabetului non-insulinodependent

B. Tratamentulcu bicarbonat de sodiu este indicat la toti bolnavii

C. Dacapotasiul este scazut se amana administrarea insulinei cu 60-90 minute

D. Incursul tratamentului cetonemia scade mai repede decat glicemia

E. Edemulcerebral poate fi cauza de deces la copii

(pag.2279-2280)

G1214057. Care dintreurmatoarele afirmatii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharatnu sunt corecte ?

A. Prezice mortalitateacardiovasculara

B. Se diagnosticheaza candalbuminuria depaseste 550 mg/zi

C. Este nevoie de o singura dozarepentru confirmare

D. Inseamna albuminurie situataintre 30 si 300 mg/zi

E. Poate fi produsa de scadereaconcentratiei de heparan-sulfat protoglicanic din membrana glomerulara

(pag.2283)

G1214058. Care dintreurmatoarele afirmatii privind obiectivele terapeutice in tratamentul diabetuluizaharat sunt corecte?

A. Glicemii a jeun de 60-130 mg/dlsunt acceptabile in insulinoterapia conventionala

B. In insulinoterapia intensivaobiectivul ideal pentru glicemia preprandiala este 60-130 mg/dl

C. Glicemia masurata la ora 3noaptea trebuie sa fie mai mare de 120 mg/dl

D. Glicemia masurata la ora 3noaptea trebuie sa fie mai mare de 65 mg/dl

E. Glicemia mai mica de 200 mg/dlla 1 ora postprandial este un obiectiv acceptabil

(pag.2273)

G1214059. Care dintreurmatoarele afirmatii privind testul de toleranta oral la glucoza sunt corecte?

A. Valoarea predictiva a unui testpozitiv este mai putin certa

B. Se efectueaza la pacientii cusimptome de diabet zaharat

C. Rezultatele testului pot fiinfluentate de anxietate, boli concomitente, dieta inadecvata, lipsa efortuluifizic

D. Valori ale glicemiei intre 140mg/dl si 200 mg/dl la 2 ore dupa ingestia de glucoza permit diagnosticuldiabetului zaharat

E. Poate diagnostica “tolerantaalterata la glucoza”

(pag.2265-2266)

G1214060. Care dintreurmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in diabetul zaharatnon-insulinodependent tip 2 ?

A. Distructia autoimuna acelulelor beta

B. Insulinorezistenta

C. Reducerea masei de celuleendocrine pancreatice

D. Depunerea de amilin ininsulelel pancreatice

E. Secretia anormala de insulina

(pag.2270)

G1214061. Coma diabeticahiperosmolara se caracterizeaza prin:

A. Deshidratare extrema

B. Valori moderat crescute aleglicemiei

C. Valori scazute alebicarbonatului seric

D. Rata de mortalitate peste 50 %

E. Hipervascozitatea sanguina

(pag.2280-2281)

G1214062. Diabetul zaharatprimar de tip 2 este: (pag. 2266)

A. Produs prin mecanisme imune

B. Prezentnumai la adulti

C. Rezistent la cetoacidoza

D. Consecinta lipsei absolute deinsulina

E. Insotit frecvent de obezitate

G1214063. Efecteleadministrarii derivatilor de sulfoniluree la pacientii cu diabet zaharat sunt:

A. Cresterea transportuluiintracelular de glucoza mediat de insulina

B. Inchiderea canalelor de potasiusi depolarizarea celulelor beta

C. Inhibarea gluconogenezeihepatice

D. Stimularea secrtetiei deinsulina endogena

E. Cresterea activitatiireceptorului kinazic al insulinei (pag. 2276-2277)

G1214064. In insulinoterapiaconventionala se folosesc:

A. Numai insulina rapida

B. 1-2 injectii cu insulinaintermediara

C. 2 injectii de amestec deinsulina rapida si intermediara

D. Trecerea de la 1 la 2 injectiide insulina cand doza totala depaseste 50-60 de unitati

E. Algoritmuri pentru ajustarea dozelorde insulina

(pag.2272-2273)

G1214065. La un pacient cudiabet zaharat hipoglicemiile pot fi:

A. Produse de tratamentul cumetformin

B. Rare la cei cu nefropatiediabetica

C. Mai frecvente la cei la care sedezvolta o insuficienta corticosuprarenala

D. Prelungita la cei tratati cuderivati de sulfoniluree

E. Cauza fenomenului Somogy

(pag.2276-2277)

G1414080. Cauzele formelorsecundare de diabet zaharat sunt

A. Ataxia-teleangiectazia

B. Lipodistrofiile

C. Administrarea de hormonisteroizi

D. Arsurile usoare

E. Infectiile virale

(pag.2266)

G1414081. Complicatiilecetoacidozei diabetice sunt

A. Tromboza vasculara

B. Anorexie,greturi

C. Mucormicoza

D. Temperatura corporala subnormal

E. Sindromul de detresarespiratorie

(pag.2280)

G1414082. Fac parte dintrecaracteristicile generale ale diabetului zaharat insulino dependenturmatoarele, cu exceptia

A. Locus genetic - necunoscut

B. Greutate corporala - normalasau mica

C. Insulina plasmatica - mica spreabsenta

D. Complicaţia acuta - comahiperosmolara

E. Glucagon plasmatic – mare, rezistent

(pag.2270)

G1414083. Leziunileaterosclerotice aparute la pacientul diabetic pot cauza(pag.2282)

A. Claudicatie intermitenta

B. La barbati, impotentafunctionala

C. Boala arteriala coronariana

D. Hipertensiune arteriala

E. Accident vascular cerebral

G1414084. Leziunile simple dinretinopatia diabetica sunt, exceptand

A. Pete vatuite

B. Microanevrisme

C. Cicatrice

D. Hemoragii in vitros

E. Hemoragii (puncte sau pete).

(pag.2282)

G1414085. Terapia intensiva cuinsulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptand

A.Copii sub 7 ani

B. Persoane dupa transplantrenal

C. Persoane cu boala coronarianaasociata

D. Persoane cu AVC asociat

E. Femei insarcinate (pag.2274-2275)

G1514086. Aterosclerozacoronariana ca si complicatie tardiva a diabetului zaharat poate conduce lainstalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmatoarele trasaturi:

A. este silentios

B. debut brusc cu simptome deinsuficienta ventriculara stanga

C. artere coronare angiograficnormale

D. absenţa semnelorelectrocardiografice caracteristice

E. enzime de necroza miocardicanormale

(pag.2281-82)

G1514087. Care dintreurmatoarele clase de medicamente reprezinta agenti hipoglicemianti oraliutilizati in tratamentul diabetului zaharat: (pag.2276-77)

A. Sulfonilureicele.

B. Bipiridinele

C. Biguanidele

D. Tiazolidindionele

E. Inhibitorii de HMGCoAreductaza.

G1514088. Care dintreurmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative dindiabetul zaharat:

A. formarea anevrismelor

B. hemoragia in vitros

C. dezlipirea de retina

D. cataracta

E. pierderea vederii

(pag.2282)

G1514089. Care sunt cele maispecifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice: (pag.2282)

A. hialinizarea arterioleloraferente glomerulare

B. proliferarea endoteliala

C. formarea de semilune celulareepiteliale

D. nodulii Kimmelstiel-Wilson

E. corpii hematoxilinici Gross

G1514090. Diabetul zaharatinsulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinice:(pag. 2271)

A. debut de obicei inainte de 40de ani

B. debutul simptomelor poate fibrusc

C. prezintapierdere in greutate dupa o perioada de mai multe zile

D. apariţiacetoacidozei in timpul unei intercurenţe sau dupa o intervenţie chirurgicala

E. nivelul insulinei plasmaticeeste crescut

G1514091. Hipoglicemia la pacientiidiabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de:

A. lipsa unei mese

B. efort fizic neasteptat

C. scaderea dozei de insulina

D. eliberarea catecolaminelor cahormoni de contrareglare

E. instalarea complicatiilorrenale ale diabetului

(pag.2275-76)

G1514092. in cetoacidozadiabetica diagnosticul paraclinic releva:

A. glicemie in general peste400mg/dl.

B. glicozurie

C. cetonurie

D. pH sanguin peste 7,45

E. hiponatremie.

(pag.2278-79)

G1514093. Tabloul clinic alcetoacidozei diabetice cuprinde:

A. anorexie, greata si varsaturi

B. tuse cu expectoratie hemoptoica

C. respiratie Kussmaul

D. dureri osoase

E. alterarea starii de constientasau coma franca (pag. 2278)

G1514094. Tratamentulcetoacidozei diabetice cuprinde:

A. administrarea de insulinaintravenos

B. administrarea de glucagonintravenos

C. administrarea intravenoasa desolutie salina izotona sau Ringer lactat

D. administrarea de potasiu

E. administrarea de diuretice

(pag.2279)

G1614095. Caracteristicileclinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:(pag. 2281)

A. Semne neurologice(comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala)

B. Hiperglicemie extrema

C. Scaderea azotului ureic sanguinsi a creatininei

D. Cresterea osmolaritatiisangvine

E. Scaderea vascozitatiiplasmatice

G1614096. Care din preparatelesulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renalasemnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat):

A. Tolbutamid

B. Glipizid

C. Gliburid

D. Clorpropamid

E. Tolazamid

(pag.2276)

G1614097. Cetoacidozadiabetica:

A. Este cauzata de intrerupereaaportului de insulina

B. Poate fi determinata deinfectii, interventii chirurgicale

C. Are ca substrat fiziopatologic:gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei

D. Se dezvolta datorita blocariiprocesului cetogenetic

E. Se asociaza cu scaderearelativa sau absoluta a concentratiei de glucagon

(pag.2277)

G1614098. Clinic, cetoacidozadiabetica se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Greturi, varsaturi, anorexie

B. Durere abdominala

C. Respiratie Kussmaul

D. Semne de supraincarcarevolemica

E. Oligurie

(pag.2278)

G1614099. Coma diabeticahiperosmolara noncetozica:

A. Este o complicatie a diabetuluiinsulino-dependent

B. Rezulta dintr-o diurezahiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide

C. Poate fi precipitata dehemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici

D. Poate fi initiata de steroizi,agenti imunosupressivi, diuretice

E. Apare la tineri

(pag.2280)

G1614100. Derivatele desulfoniluree:

A. Actioneaza prin inhibareaeliberarii de insulina din celula beta

B. Cresc numarul de receptoriinsulinici

C. Scad transportulinsulino-mediat al glucozei

D. Cresc eliberarea de insulina

E. Au receptori, care reprezintasubunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a celuleibeta

(pag.2276)

G1614101.Metforminul:

A. Este derivat de acarboza

B. Este utila la pacientii obezicu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic

C. Nu poate fi prescris camonoterapie

D. Poate determina acidoza lactica

E. Nu trebuie administrat in cazde boala renala.

(pag.2276)

G1614102. Polineuropatiavegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:

A. Disfunctie esofagiana cudificultate la inghitire

B. Ulcer duodenal cronic

C. Evacuare gastrica intarziata

D. Diaree, constipatie

E. Sindrom Mallory-Weiss

(pag.2283)

G2514121. Capacitateaorganismului de a răspunde la o încărcare exogenă cu glucoză poate fi uneoriscăzută datorită descărcării de epinefrină ce produce:

A. blocarea secreţiei de insulină

B. împiedică acţiunea insulinei înţesuturile ţintă

C. stimularea eliberării deglucagon

D. stimularea producerii deglicogen

E. activarea glicogenolizei

(pag.2265)

G2514122. Cauzelesecundare de diabet zaharat sunt:(pag. 2266)

A. pancreatita cronică

B. hipertiroidia

C. acromegalia

D. insuficienţa corticosuprarenalăcronică

E. deficitul de alfa-1antitripsină

G2514123. Diabetul zaharatautoimun (tip 1) poate fi frecvent asociat cu alte endocrinopatii autoimuneprecum:

A. feocromocitomul.

B. boala Cushing

C. insuficienţa suprarenală

D. tiroidita Hashimoto

E. acromegalia

(pag.2269)

G2514124. Anticorpii anticelulăinsulară implicaţi în producerea diabetului zaharat insulino-dependent includanticorpii faţă de:

A. insulină

B. proinsulină

C. glucozo 6 fosfat dehidrogenază

D. decarboxilaza acidului glutamic

E. carboxipeptidaza H

(pag. 2269)

G2514125. Diabetul zaharatnon-insulino-dependent tip 2 se caracterizează din punct de vederefiziopatologic prin:

A. secreţie anormală deinsulină

B. rezistenţă la acţiuneainsulinei

C. producţia de anticorpianticelulă insulară

D. distrucţie directă a celulelorbeta de către un virus sau toxină

E. scăderea nivelului glucagonuluiplasmatic

(pag.2270)

G2514126. Diabetul zaharatinsulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:

A. debut de obicei după vârsta de50 de ani

B. debutul simptomelor poate fibrusc cu sete, poliurie şi apetit crescut

C. prezintăpierdere în greutate după o perioadă de mai multe zile

D. apariţiacetoacidozei în timpul unei intercurenţe sau după o intervenţie chirurgicală

E. nivelul insulinei plasmaticecrescut.

(pag.2271)

G2514127. Diabetul zaharatnon-insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:(pag. 2271)

A. debut de obicei înainte de 30de ani

B. pacienţii de obicei suntsupraponderali

C. simptomele apar progresiv

D. diagnosticul este pus frecventla o examinare de laborator de rutină

E. insulina plasmatică estescăzută

G2514128. O dietă cu 50%grăsimi cu 33% acizi graşi mononesaturaţi şi 35% carbohidraţi are următoareleefecte:

A. scade nivelul glucozeisanguine

B. scade nivelul de insulină.

C. scade nivelul VLDL

D. scade nivelul HDL

E. determină scădere îngreutate

(pag.2272)

G2514129. Hipoglicemia lapacienţii diabetici insulino-dependenţi poate fi cauzată de:(pag. 2275-76)

A. lipsa unei mese

B. efort fizic excesiv

C. scăderea dozei de insulină

D. eliberarea catecolaminelor cahormoni de contrareglare

E. instalarea complicaţiilorrenale ale diabetului

G2514130. Agenţiihipoglicemianţi orali folosiţi în tratamentul diabetului zaharat sunt:

A. Tolbutamidul

B. Glipizida

C. Metforminul

D. Carvedilolul

E. Troglitazona

(pag.2276-77)

G2514131. Tabloul clinic alcetoacidozei diabetice poate cuprinde:

A. anorexie, greaţă şivărsături

B. dureri precordiale

C. tuse cu hemoptizie

D. respiraţie Kussmaul

E. alterarea stării de conştienţăsau comă francă

(pag.2278)

G2514132. Investigaţiileparaclinice în cetoacidoza diabetică relevă:

A. glicemie în general peste400mg/dl

B. glicozurie

C. cetonurie.

D. pH sanguin peste 7,45

E. hipernatremie

(pag.2278-79)

G2514133. Tratamentulcetoacidozei diabetice cuprinde:

A. administrarea de insulinăintravenos

B. administrarea de glucagonintravenos

C. administrarea intravenoasă desoluţie salină izotonă sau Ringer lactat

D. administrarea de potasiu înfuncţie de ionogramă

E. administrarea de aminoaciziesenţiali

(pag. 2279)

G2514134. Aterosclerozacoronariană ca şi complicaţie tardivă a diabetului zaharat poate conduce lainstalarea unui infarct miocardic ce poate avea următoarele trăsături:

A. este silenţios

B. debut brusc cu simptome deinsuficienţă ventriculară stângă

C. artere coronare angiograficnormale

D. absenţa semnelorelectrocardiografice caracteristice

E. enzime de necroză miocardicănormale

(pag.2281-82)

G2514135. Retinopatiaproliferativă ca şi complicaţie a diabetului zaharat poate prezenta următoareleaspecte:

A. edem papilar

B. vase de neoformaţie

C. hemoragie în vitros

D. dezlipire de retină

E. cicatrici

(pag.2282)

G2514136. Cele mai specificeleziuni ale glomerulosclerozei diabetice sunt: (pag.2282)

A. proliferare endocapilară

B. proliferare extracapilară

C. hialinizarea arterioleloraferente glomerulare

D. nodulii Kimmelstiel-Wilson

E. corpii hematoxiliniciGross

G2514137. Menţinerea unui nivelsanguin normal al glucozei pe timpul sarcinii previne:

A. naşterea prematură

B. macrosomia fetală

C. sarcina gemelară

D. sindromul de detresărespiratorie a nou-născutului

E. mortalitatea perinatală

(pag.2274)

G2514138. Hormonii decontrareglare care intră în acţiune în situaţii acute de hipoglicemie sunt:

A. glucagonul

B. cortizolul

C. epinefrina

D. hormonul de creştere

E. tiroxina

(pag. 2275)

G2514139. Glucagonul ca şihormon de contrareglare în caz de hipoglicemie acţionează prin următoarelemecanisme:

A. stimularea sintezei deglicogen

B. creşterea producţiei hepaticede glucoză

C. scăderea utilizării glucozei înţesuturile nonhepatice

D. scăderea glicogenolizei

E. inhibarea secreţiei deinsulină

(pag.2275)

G2514140. Tratamentulatacurilor hipoglicemice constă în:

A. administrarea de zahăr saubăuturi nealcoolice ce conţin zahăr

B. perfuzia cu soluţie salinăizotonă

C. administrarea unei doze maiscăzute de insulină

D. administrarea de glucagon

E. administrarea debeta-blocante

(pag.2276)

G2614150. Derivatele desulfoniluree:

A. Au receptori, care reprezintăsubunitatea canalului KATP, care controlează potenţialul de membrană a celuleibeta

B. Cresc numărul de receptoriinsulinici

C. Scad transportulinsulino-mediat al glucozei

D. Cresc eliberarea de insulină

E. Acţionează prin inhibareaeliberării de insulină din celula beta

(pag.2276)

G2614151. Care din preparatelesulfonilureice sunt preferate a fi administrate în caz de boală renalăsemnificativă (fiind exclusiv metabolizaţi şi inactivaţi de către ficat):

A. Tolbutamid

B. Glipizid

C. Gliburid

D. Clorpropamid

E. Tolazamid

(pag.2276)

G2614152. Metforminul:(pag. 2276)

A. Face parte din grupa glinidelor

B. Este utilă la pacienţii obezicu DZNID, care nu răspund la dietă şi efort fizic

C. Nu poate fi prescris camonoterapie

D. Poate determina acidoză lactică

E. Nu trebuie administrat în cazde boală renală

G2614153. Cetoacidozadiabetică:

A. Este cauzată de întrerupereaaportului de insulină

B. Are ca substrat fiziopatologic:gluconeogeneză maximă cu scăderea utilizării periferice a glucozei

C. Se dezvoltă datorită blocăriiprocesului cetogenetic

D. Se asociază cu scăderearelativă sau absolută a concentraţiei de glucagon

E. Poate fi determinată deinfecţii, intervenţii chirurgicale

(pag.2277)

G2614154. Clinic, cetoacidozadiabetică se manifestă prin următoarele, cu excepţia:

A. Semne de supraîncărcarevolemică

B. Greţuri, vărsături,anorexie

C. Durere abdominală

D. Respiraţie Kussmaul

E. Oligurie

(pag.2278)

G2614155. Tratamentulcetoacidozei diabetice constă în:

A. Insulinoterapie 25-50 unităţii.v.

B. Fluide intravenos (soluţiisaline şi Ringer lactat)

C. Suplimentarea sodiului

D. Tratamentul cu bicarbonat estecontraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)

E. Glucagon i.m.

(pag.2279)

G2614156. Coma diabeticăhiperosmolară noncetozică:

A. Este o complicaţie a diabetuluiinsulino-independent

B. Rezultă dintr-o diurezăhiperglicemică susţinutăcu aport redus de lichide

C. Poate fi precipitată dehemodializă, alimentaţie prin sondă cu formule bogat proteice, agenţi osmotici

D. Poate fi iniţiată de steroizi,agenţi imunosupressivi, diuretice

E. Apare la tineri

(pag.2280)

G2614157. Caracteristicileclinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:

A. Semne neurologice(comiţialitate, hemiplegie tranzitorie, comă superficială)

B. Hipoglicemie

C. Scăderea azotului ureic sanguinşi a creatininei

D. Creşterea osmolarităţiisangvine

E. Scăderea vâscozităţiiplasmatice

(pag.2281)

G2614158. Polineuropatiavegetativă la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:

A. Disfuncţie esofagiană cudificultate la înghiţire

B. Ulcer duodenal cronic.

C. Evacuare gastrică întârziată

D. Diaree, constipaţie

E. Sindrom Mallory-Weiss

(pag.2283)

G2614159. Cauze de diabetzaharat secundar pot fi următoarele afecţiuni:

A. corticosteroizi

B. sindromul Conn

C. hipotiroidismul

D. acromegalia

E. hepatita cronică

(pag.2266)

G2614160. Caracteristicilediabetului zaharat tip 2 (insulinoindependent) sunt următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. apare la tineri, normo- sausubponderali

B. răspunde la terapiasulfonilureică.

C. apare la pacienţisupraponderali, obezi

D. răspunde numai la tratamentcombinat (insulină+biguanide)

E. complicaţiile vasculare suntrare

(pag.2270)

G2614162. Referitor latolbutamid sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. face parte din grupabiguanidelor.

B. este metabolizat şi inactivatexclusiv de ficat

C. acţionează prin inhibareaalfa-1 glicozidazei

D. este medicamentul de primăalegere în diabetul zaharat tip 1

E. creşte eliberarea de insulinăla nivel pancreatic

(pag.2276)

G2614163. Coma diabeticăcetoacidotică se caracterizează prin următoarele:

A. este o complicaţie frecventă adiabetului tip 1 (insulinodependent)

B. se poate complica cu sindrom dedetresă respiratorie

C. este cauzată de supradozaj deinsulină

D. se dezvoltă datorită blocăriiprocesului cetogenetic.

E. se asociază cu valori pH depeste 7,4

(pag.2277)

G2614164. Derivatele desulfoniluree:

A. nu pot fi prescrise înmonoterapie

B. produc hipoglicemie

C. scad numărul de receptoriinsulinici

D. sunt de primă alegere lapacienţii obezi

E. cresc eliberarea de insulină

(pag.2276)

G2614165. Coma hiperosmolarănoncetoacidotică:

A. este cauzată de creştereaaportului de insulină

B. apare mai frecvent la persoaneîn vârstă, cu un grad avansat de ateroscleroză cerebrală

C. se dezvoltă datorită blocăriiprocesului cetogenetic

D. se asociază cu creştereaazotului ureic sanguin şi a creatininei

E. se poate asocia cu semneneurologice (ex. hemiplegie tranzitorie)

(pag.2281)

G2614166. Tratamentulcetoacidozei diabetice constă în::

A. Insulinoterapie 25-50 unităţii.v.

B. Fluide intravenos (soluţiisaline şi Ringer lactat)

C. Suplimentarea sodiului

D. Tratamentul cu bicarbonat estecontraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)

E. Glucagon i.m.

(pag.2279)

RASPUNSURI

1. G1214056.C,E

2. G1214057.B,C

3. G1214058.A,D,E

4. G1214059.A,C,E

5. G1214060.B,D,E

6. G1214061.A,D,E

7. G1214062.C,E

8. G1214063.A,B,D

9. G1214064.B,C,D,E

10. G1214065.C,D,E

11. G1414080. A,B,C

12. G1414081. A,C,E

13. G1414082. A,D,E

14. G1414083.A,C,E

15. G1414084.C,D

16. G1414085.B,E

17. G1514086. A,B

18. G1514087. A,C,D

19. G1514088. B,C,E

20. G1514089. A,D

21. G1514090. A,B,C,D

22. G1514091. A,B,E

23. G1514092. A,B,C,E

24. G1514093. A,C,E

25. G1514094. A,C,D

26. G1614095. A,B,D

27. G1614096. A,E

28. G1614097. A,B,C

29. G1614098.D,E

30. G1614099.B,C,D

31. G1614100.B,D,E

32. G1614101. B,D,E

33. G1614102. A,C,D

34. G2514121. A,B,C,E

35. G2514122. A,C

36. G2514123. C,D

37. G2514124. A,B,D,E

38. G2514125. A,B

39. G2514126. B,C,D

40. G2514127. B,C,D

41. G2514128. A,B,C

42. G2514129. A,B,E

43. G2514130. A,B,C,E

44. G2514131. A,D,E

45. G2514132. A,B,C

46. G2514133. A,C,D

47. G2514134. A,B

48. G2514135. B,C,D,E

49. G2514136. C,D

50. G2514137. B,D,E

51. G2514138. A,C

52. G2514139. B,C

53. G2514140. A,D

54. G2614150. A,B,D

55. G2614151. A,E

56. G2614152. B,D,E

57. G2614153. A,B,E

58. G2614154. A,E

59. G2614155. A,B

60. G2614156. A,B,C,D

61. G2614157. A,D

62. G2614158. A,C,D

63. G2614159. A,D

64. G2614160. A,D,E

65. G2614162. B,E

66. G2614163. A,B

67. G2614164. B,E

68. G2614165. B,D,E

69. G2614166. A,B

Boli si afectiuni medicale

2010-02-12T07:31:00.006+02:00

1. Patologia bronsitei cronice si a Emfizemului pulmonar
2. Bronsita cronica, emfizemul pulmonar si obstructia cailor respiratorii
3. Tumorile maligne si cancerul gastric
4. Leziuni elementare cutaneo-mucoase

Tematica Examen National de Rezidentiat

2010-02-12T04:45:00.011+02:00

Domeniul: Medicina Generala
TEMATICA Examen Rezidentiat

(în paranteze este precizat indexul bibliografic al temei si paginile)

1. Bronsita cronica, emfizemul si obstructia cailor respiratorii (1, pg. 1600-1610).

2. Pneumoniile si infectiile pulmonare necrozante (1, pg. 1585-1594)

3. Tuberculoza pulmonara (1, pg. 1109- 1121)

4. Astmul bronsic (1, pg. 1566-1573)

5. Cancerul bronhopulmonar (1, pg. 602- 612)

6. Afectiunile pleurei, mediastinului si diafragmului (1, pg. 1624-1628)

7. Boala cardiaca ischemica (1, pg. 1492-1517)

8. Boala vasculara hipertensiva (1, pg.1523-1538)

9. Insuficienta cardiaca (1, pg. 1419- 1432)

10. Tulburari de ritm si de conducere (tahicardie paroxistica supraventriculara, flutterul si

fibrilatia atriala, tahicardia ventriculara, flutterul si fibrilatia ventriculara, blocurile atrioventriculare) (1, pg. 1383-1410)

11. Tromboembolismul pulmonar (1, pg. 1620-1624)

12. Colapsul cardiovascular, stopul cardiac si moartea subita cardiaca (1, pg. 245-251)

13. Hepatita acuta virala (1, pg. 1847-1864)

14. Ciroza hepatica si complicatiile cirozei (1, pg. 1878-1892)

15. Pancreatita acuta (2, pg. 1989-2007)

16. Ulcerul gastric si duodenal (1, pg.1756- 1772)

17. Cancerul colorectal (2 pg. 1664-1685 si 1709-1727)

18. Icterul (1, pg. 275-281)

19. Litiaza biliara (2 pg. 1915-1942)

20. Diabetul zaharat: Diagnostic, clasificare, prevalenta (1, pg. 2265-2267), tratament,

complicatii acute (cetoacidoza diabetica, coma hiperosmolara), complicatii cronice

(vasculare, retinopatia, nefropatia si neuropatia diabetica) (1, pg. 2271-2284)

21. Septicemia si socul septic (1, pg. 852- 857)

22. Anemia feripriva si anemii megaloblastice (1, pg. 698- 704, 714-721)

23. Leucemia mieloida acuta si cronica (definitie, incidenta, etiologie, clasificare, prezentare clinica, factori de prognostic) (1, pg. 750-762)

24. Infectiile tractului urinar si pielonefritele (1, pg. 899- 906)

25. Insuficienta renala (1, pg. 1657- 1674)

26. Accidente vasculare cerebrale hemoragice si ischemice (1, pg. 2557- 2584)

27. Spondilita anchilozanta, artrita reactiva si spondilartropatii nediferentiate (1, pg. 2094-2100).

28. Lupusul eritematos sistemic (1, pg. 2062- 2068)

29. Cancerul de sân (2, pg. 1187- 1206)

30. Nutritie si alimentatie pediatrica (3, pg. 23- 48)

31. Infectiile perinatale (bacteriene si virale) (3, pg. 133- 146).

32. Diareea acuta la copil (3, pg. 348- 358)

33. Infectii ale tractului respirator la copil (3, pg. 172- 225)

34. Convulsiile si epilepsia la copil (3, pg. 505- 520)

35. Infectia cu virusul imunodeficientei umane (fara tratament) (4, pg. 422- 450)

36. Traumatismele abdominale (2 pg. 2093-2114)

37. Tumorile maligne gastrice (6, pg.1205-1210)

38. Ocluzia intestinala (2, pg. 2168-2182)

39. Apendicita acuta (6, pg.1381-1390)

40. Peritonitele (2, pg. 2116- 2151)

41. Litiaza urinara (2, pg. 2825- 2839)

42. Hiperplazia si carcinomul prostatic (2 pg. 2905-2933)

43. Hemoragiile digestive (6, pg. 1066-1077)

44. Fracturi - generalitati (2, pg. 2301-2325)

45. Arsurile (6, pg. 227- 263)

46. Herniile peretelui abdominal (6, pg. 1582-1605)

47. Hipertiroidismul, hipotiroidismul si gusa endemica (7, pg. 119-134, 141-151)

48. Cancerul de col uterin (2, pg. 3069- 3078)

49. Sarcina normala si dispensarizarea gravidei (5, pg. 73-100)

50. Tumori genitale benigne (6, pg. 1834- 1836)

BIBLIOGRAFIE

1. Harrison - Principii de Medicina Interna editia 14, Ed.Teora, Bucuresti 2003 (retiparire

editia din 2001)

2. Angelescu N. (sub red.) - Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, vol. I

si II, 2001

3. Ciofu E., Ciofu C. - Esentialul în pediatrie, ed.a 2-a. Ed.Almatea, Bucuresti, 2002

4. Rebedea I. - Boli infectioase. Ed. Medicala Bucuresti, 2000.

5. Ancar V. - Obstetrica. Ed. National, 1998

6. Schwartz - Principiile Chirurgiei, Ed. Teora, Bucuresti, vol. I si II, 2005

7. Colegiul Medicilor din Romania, Ghiduri de practica medicala, Vol II, editura Info

Medica, 2001

Pentru mai multe informatii accesati site-ul http://cursurimedicina.ro/rezitests/

Cancerul de col uterin - Grile examen de licenta Medicina

2010-02-12T03:59:00.003+02:00

Cancerul de col uterin

C1250075. Care dintre urmatoarele semne si simptome se intilnesc in cadrul diagnosticului de cancer de col uterin:
A. greturile
B. scurgerea vaginala cu striuri sangvine dupa contact sexual
C. hemoragie digestive superioara
D. hematurie in stadii avansate
E. incontinenta anala
(pag. 3071)

C1250076. Care dintre urmatoarele modalitati reprezinta cai de extensie in cancerul de col uterin:
A. din aproape in aproape
B. calea limfatica
C. prin insamintare peritoneala
D. calea hematogena
E. calea perineurala
(pag. 3070)

C1250078. Care dintre urmatorii factori sunt considerati ca fiind favorizanti pentru aparitia cancerului de col uterin
A. debutul activitatii sexuale al femeii la virsta tinara
B. parteneri sexuali multiplii
C. nasterea prin operatie cezariana
D. prima sarcina la virsta foarte tinara
E. virginitatea
(pag. 3069)

C1250079. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii majore in strategia terapeutica a cancerului de col asociat cu sarcina:
A. chiuretajul cavitatii uterine
B. nasterea pe cai naturale
C. nasterea prin operatie cezariana
D. brahiterapia intrauterina
E. alaptarea
(pag. 3077)

C1250080. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul adenocarcinomului de col uterin:
A. se intilneste mai frecvent decit carcinomul scuamos(epidermoid)
B. reprezinta 10 – 15% dintre cancerele de col uterin
C. semnele si simptomele apar mai precoce decit in cancerul exocervical
D. semnele si simptomele apar mai tardiv decit in cancerul exocervical
E. recidivele locale sunt mai frecvente decit in carcinomul scuamos
(pag. 3071, 3073)

C1250081. In cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, care dintre urmatoarele gesturi chirurgicale sunt cuprinse in tehnica de histerectomie radicala (limfadenocolpohisterectomia totala largita):
A. extirparea uterului
B. extirparea 1/3 craniale a vaginului
C. extirparea rectului
D. extirparea vezicii urinare
E. extirparea statiilor ganglionare ureterale, obturatorii, hipogastrice si iliace externe
(pag. 3073)

C1250082. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul tratamentului citostatic al cancerului de col uterin:
A. este tratamentul de electie in aceasta localizare
B. are numai un rol adjuvant
C. se indica in formele incipiente de boala, facind inutile celelalte metode terapeutice
D. este indicat in formele avansate de boala in asociere cu radioterapia
E. citostaticul de electie este 5-Fluorouracilul
(pag. 3075)

C1250083. Care dintre urmatoarele virusuri sunt incriminate ca factor infectios in etiologia cancerului de col uterin:
A. herpes simplex virus tip 2
B. virusul hepatitei B
C. virusul hepatitei C
D. human papiloma virus
E. virusul Epstein-Barr
(pag. 3069)

C1450091. Care sunt contraindicatiile majore in cazul cancerului de col uterin asociat cu sarcina?
A. chiuretajul cavitatii uterine
B. mica cezariana
C. nasterea pe cai naturale
D. brahiterapia intrauterina
E. alaptarea
(pag. 3077)

C1450092. Care sunt factorii favorizanti in aparitia cancerului de col uterin?
A. debutul precoce al vietii sexuale, inainte de 17 ani
B. parteneri sexuali circumscrisi
C. rapoarte sexuale frecvente
D. nasteri multiple
E. fumatul
(pag. 3069)

C1450094. Echipa de medici care elaboreaza strategia terapeutica in cancerul de col uterin trebuie sa fie formata din:
A. ginecolog
B. anatomo-patolog
C. oncolog
D. urolog
E. radioterapeut
(pag. 3073)

C1550095. Precizati care sunt factorii favorizanti in etiologia cancerului de col uterin:
A. multiparitatea;
B. debutul vietii sexuale la varsta tanara;
C. status socio-economic scazut;
D. bacilul DÖDERLEIN;
E. circumcizia partenerului sexual.
(pag. 3069)

C1550096. Pentru stadializarea cancerului de col uterin sunt obligatorii:
A. tuseul rectal;
B. histeroscopia;
C. histerosalpingografia;
D. cistoscopia;
E. rectoscopia.
(pag. 3071)

C1550097. Precizati care sunt grupele ganglionare primare in extensia pe cale limfatica a cancerului de col uterin:
A. ganglionii obturatori;
B. ganglionii presacrati;
C. ganglionii iliaci comuni;
D. ganglionii preaortici;
E. ganglionii femurali superficiali.
(pag. 3070)

C1550099. In stadiile incipiente cancerul de col uterin prezinta urmatoarele simptome:
A. dispareunie;
B. metroragie;
C. secretie vaginala apoasa;
D. dismenoree;
E. secretie vaginala cu striuri sanghine.
(pag. 3071)

C1550101. Care sunt obiectivele operatiei de histerectomie radicala in cancerul de col uterin:
A. extirparea 1/3 craniale a vaginului;
B. extirparea trigonului vezical;
C. extirparea ligamentelor utero-sacrate;
D. extirparea parametrelor;
E. extirparea ganglionilor iliaci externi.
(pag. 3073)

C1550102. Care sunt factorii implicati in etiologia infectioasa a cancerului de col uterin?
A. gonococul;
B. bacilul DUCREY;
C. virusul papiloma (HPV);
D. virusul herpes simplex tip I;
E. virusul herpes simplex tip II.
(pag. 3069)

C1650104. Care sunt metodele utilizabile pentru diagnosticul cancerului de col uterin in stadiile incipiente:
A. citologia
B. CT
C. colposcopia
D. limfografia
E. urografia i.v.
(pag. 3071)

C1650105. Care sunt posibilitatile terapeutice ale unei paciente cu cancerul de col uterin in stadiul IV:
A. histerectomie totala cu anextectomie bilaterala
B. polichimioterapia
C. teleterapia pelvisului
D. brahiterapia
E. limfadenohisterocolpectomie totala largita
(pag. 3077)

C1650106. Ce chimioterapice pot fi utilizate in cancerul de col uterin:
A. Ciclofosfamida
B. Taxol
C. Vincristina
D. Metotrexat
E. Cisplatin
(pag. 3075)

C1650107. Care sunt aspectele macroscopice ale cancerului de col uterin:
A. leziune ulcerativa
B. leziune exofitica, conopidiforma
C. leziune polipoasa
D. leziune nodulara
E. adenoidul chistic
(pag. 3070)

C2250108. Frecvenţa de apariţie a cancerului cervical este:
A. nu este cunoscută cu precizie
B. literatura anglo-saxonă indică o rată de 8-10/100.000/an
C. este cunoscută cu precizie
D. diferă de la o zonă la alta, de la o ţară la alta în funcţie de programele de screening
E. este în funcţie de gradul de educaţie şi nivelul socio-economic
(pag. 3069)

C2250109. Etiologia cancerului de col uterin
A. este cunoscută cu precizie
B. nu este cunoscută
C. există factori favorizanţi incriminaţi
D. nu există factori favorizanţi
E. este urmărită prin studii epidemiologice efectuate pe loturi populaţionale cu mare valabilitate statistică
(pag. 3069)

C2250113. Factorii infecţioşi incriminaţi în etiologia cancerului de col uterin sunt:
A. herpes simplex virus tip 1 (HSV-1)
B. herpes simplex virus tip 2 (HSV-2)
C. human papiloma virus (HPV)
D. parvo virus
E. HIV (SIDA)
(pag. 3069)

C2250119. Clasificarea histologică a cancerului de col uterin se face astfel:
A. tumori epiteliale benigne
B. tumori epiteliale maligne
C. tumori nonepiteliale maligne
D. tumori secundare
E. tumori nonepiteliale benigne
(pag. 3070)

C2250120. In cancerul de col uterin, din punct de vedere histologic, tumori nonepiteliale maligne sunt:
A. sarcomul stromal adenocervical
B. carcinosarcomul
C. carcinomul scuamos
D. adenosarcomul
E. leiomiosarcomul
(pag. 3070)

C2250121. In cancerul de col uterin, extinderea pe cale limfatică, se face printr-un grup ganglionar primar şi unul secundar. In grupul ganglionar secundar sunt incluşi:
A. ganglionii hipogastrici
B. ganglionii iliaci externi
C. ganglionii iliaci comuni
D. ganglionii periaortici
E. ganglionii femurali profunzi şi superficiali
(pag. 3070)

C2250122. In cancerul de col uterin, semnele şi simptomele sunt caracterizate de următoarele afirmaţii:
A. apariţie tardivă
B. apariţie precoce
C. cancerul microinvaziv este complet asimptomatic
D. în fazele incipiente apare o secreţie apoasă subţire
E. primul semn este o scurgere redusă, nemirositoare, cu striuri sangvine ce survine după microtraumatisme
(pag. 3071)

C2250123. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate, privitor la screening-ul cancerului de col uterin:
A. se face prin examen citologic
B. este greu de realizat
C. este costisitor
D. se face prin colposcopie
E. permite diagnosticul în stadii incipiente
(pag. 3071)

C2250124. Care din următoarele afirmaţii privind adenocarcinomul de col uterin sunt adevărate:
A. reprezintă 10-15% din cancerele colului uterin
B. este forma cea mai frecventă de cancer de col uterin
C. are originea în glandele endocervicale
D. are originea în epiteliul scuamos al exocolului
E. se manifestă mai repede decât cancerul exocervical
(pag. 3071-3072)

C2250125. Adenocarcinomul de col uterin se caracterizează prin următoarele aspecte:
A. se manifestă precoce comparativ cu cancerul exocervical
B. apare ca o leziune exuberantă pe suprafaţa exocolului
C. dă colului o formă de “butoiaş”
D. ulterior apar metroragii spontane sau la traumatisme ale colului
E. determină o secreţie sangvino-purulentă, dureri
(pag. 3073)

C2250126. Adenocarcinomul de col uterin se caracterizează prin următoarele aspecte:
A. are aceleaşi căi de diseminare ca şi carcinomul scuamos
B. dă frecvent recidive locale datorită radiosensibilităţii reduse
C. nu dă recidive locale
D. nu diseminează
E. se vindecă prin aplicaţii locale antiseptice
(pag. 3073)

C2250129. In tratamentul cancerului de col uterin, în momentul de faţă, marea majoritate a autorilor sunt adepţii histerectomiei radicale care urmăreşte:
A. extirparea uterului
B. extirparea 1/3 craniale a vaginului
C. extirparea ligamentelor utero-sacrate, utero-vezicale şi paramentrelor
D. extirparea staţiilor ggl. ureterale, obturatorii, hipogastrice şi iliace externe
E. vulvectomia
(pag. 3073)

C2250130. In tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin pot apare următoarele complicaţii imediate:
A. hemoragii prin leziuni ale vaselor iliace
B. leziuni ale ureterelor
C. leziuni ale vezicii urinare
D. leziuni ale anselor intestinale
E. nici una din acestea
(pag. 3074)

C2250132. In tratamentul radiologic al cancerului de col uterin se folosesc:
A. radionuclidul cesiu ( 137Cs )
B. radionuclidul iridiu ( 192Ir )
C. nici unul dintre aceştia
D. radionuclidul stronţiu
E. fototerapia bioptron
(pag. 3074)

C2250133. Având la vedere experienţa clinică în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin, astăzi sunt utilizate diverse sisteme de iradiere ce derivă din cele trei sisteme clasice. Care sunt acestea?
A. sistemul Lahm-Schiller
B. sistemul Paris
C. sistemul Wertheim
D. sistemul Stockholm
E. sistemul Manchester
(pag. 3074)

C2250134. In tratamentul radiologic al cancerului de col uterin sistemul Paris este alcătuit din:
A. sondă radiferă intrauterină
B. sondă radiferă cu aplicare pe regiunea suprasimfizară
C. trei surse plasate intravaginal
D. sondă radiferă în anus
E. sondă radiferă externă în regiunea vulvară
(pag. 3074)

C2250135. Teleterapia folosită în cancerul de col uterin:
A. utilizează fascicule de radiaţii gamma
B. constituie tratamentul de bază în tratamentul cancerului de col uterin
C. utilizează fotonii X
D. utilizează electroni ( accelerator liniar şi betatron)
E. nu se utilizează în cancerul de col uterin
(pag. 3075)

C2250136. Tratamentul citostatic în cancerul de col uterin are următoarele indicaţii:
A. adjuvant în terapia complexă radiochirurgicală
B. prezenţa metastazelor ganglionare, ovariene sau în ţesutul parametrial
C. poate fi asociat cu o cură scurtă de iradiere
D. se aplică în formele incipiente ale bolii
E. în cazul recidivelor sau metastazelor la distanţă
(pag. 3075)

C2250137. Chimioterapia în cancerul de col uterin:
A. utilizează cel puţin trei droguri pe cură
B. asociază citostatice cu acţiuni în diferitele faze ale mitozei
C. se indică în formele incipiente ale bolii
D. nu se indică în formele cu metastaze la distanţă
E. nu se administreză în formele avansate ale bolii
(pag. 3075)

C2250138. In tratamentul cancerului de col uterin stadiul 0 se indică:
A. două – trei cure de polichimioterapie
B. teleterapie pe întreg pelvisul cu 50 Gy
C. brahiterapie 10 – 20 Gy la bontul vaginal
D. histerectomie totală cu conservarea anexelor la bolnavele peste 40 ani
E. la pacientele sub 40 ani ce doresc o sarcină se va practica conizaţie largă sau amputaţia de col
(pag. 3076)

C2250139. Tratamentul cancerului de col uterin pentru stadiul Ia1 cuprinde:
A. cure de polichimioterapie
B. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnavele sub 40 ani
C. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală la bolnavele peste 40 ani
D. limfadenocolpohisterectomie totală lărgită
E. numai radioterapie, cazul fiind “depăşit” chirurgical
(pag. 3076)

C2250140. Strategia de tratament în cancerul de col uterin asociat cu sarcina prezintă câteva contraindicaţii majore:
A. chiuretajul cavităţii uterine B. naşterea pe căi naturale C. brahiterapia intrauterină
D. alăptarea
E. nici una din cele patru situaţii de mai sus
(pag. 3077)

C2250142. In timpul sarcinii pentru tratamentul cancerului de col uterin stadiul I se indică:
A. în trimestrul I de sarcină brahiterapie 45 Gy, intervenţie chirugicală oncologică după 15 zile, urmată de teleterapie 50 Gy la trei săptămâni
B. în trimestrul II declanşarea terapeutică a avortului
C. în trimestrul II se va practica mica cezariană, urmată de brahiterapie la 8 – 10 zile de la cezariană, teleterapie, iar după 4 – 5 săptămâni intervenţie chirurgicală oncologică
D. în trimestrul III naşterea va fi pe cale vaginală, urmată de terapia complexă onco-radio-chimioterapie
E. în trimestrul III se va practica operaţie cezariană, urmată de terapia complexă brahiterapie, teleterapie, intervenţie chirurgicală oncologică
(pag. 3077)

C2250143. Tratamentul cancerului de col restant necesită câteva menţiuni:
A. doza administrată prin curieterapie se va diminua
B. doza administrată prin curieterapie va creşte
C. teleterapia nu se modifică
D. nu se mai foloseşte teleterapia
E. chirurgia are aceleaşi indicaţii ca şi în cancerul de col cu uter intact
(pag. 3077)

C2250144. Tratamentul sarcomului de col uterin:
A. impune o atenţie specială
B. se practică brahiterapia preoperatorie în scop hemostatic
C. se practică polichimioterapia postoperatorie
D. nu se practică cura chirurgicală
E. nu impune atenţie specială
(pag. 3078)

C2250145. Care sunt afirmaţiile corecte privind stadializarea FIGO a cancerului de col uterin:
A. stadiul 0 este carcinom in situ
B. în stadiul Ib1 leziunea este mai mare de 4 cm
C. în stadiul Ib1 leziunea este mai mică de 4 cm
D. în stadiul IV extensia este înafara aparatului genital
E. în stadiul IVb invazia interesează mucoasa vezicală şi/sau rectală
(pag. 3072)

C2250146. Pentru stadializarea cancerului de col uterin:
A. se folosesc două stadializări, TNM şi FIGO B. se foloseşte doar stadializarea FIGO
C. se foloseşte doar stadializarea TNM
D. stadializarea FIGO permite o foarte corectă codificare terapeutică
E. stadializarea FIGO este cea folosită cu predilecţie de ginecologi şi radioterapeuţi
(pag. 3071)

C2550160. Rolul oncogen al virusurilor HPV în cancerul de col uterin este evidentiat de:
A. existenta condiloamelor acuminate cervicale.
B. infectia persistentã.
C. infectia mucoasei vaginale si a colului
D. infectia mucoasei endocervicale
E. infectia epiteliului metaplazic în zona scuamo-columnarã.
(pag. 3070)

C2550161. Invazia venoasã sau limfaticã din stadiul I a1 (FIGO- 1994) a cancerului de col uterin înseamnã:
A. nu modificã stadialitatea
B. modificã stadialitatea în b.
C. se recomandã tratament ca în stadiul I b
D. justificã o conduitã conservatoare
E. dã metastaze ganglionare.
(pag. 3070)

C2550164. Care sunt manifestãrile clinice tardive ale cancerului de col uterin?
A. dureri lombo-sacrate
B. disurie
C. piurie
D. dureri în membrele inferioare
E. dureri în flancuri
(pag. 3071)

C2550165. Precizati care sunt formele particulare de cancer de col uterin
A. adenocarcinomul
B. cancerul de col asociat cu fibrom uterin
C. cancerul de col asociat cu sarcina
D. blastomul de col uterin
E. microcarcinomul.
(pag. 3071, 3073)

C2550166. Cancerul de col uterin stadiul IVa invadeazã:
A. ureterele
B. vezica.
C. rectul.
D. vulva.
E. ovarele.
(pag. 3072)

C2550167. Bilantul general înaintea stabilirii strategiei terapeutice în cancerul de col uterin cuprinde:
A. examen clinic general
B. radiografie pulmonarã
C. test de sarcinã la tinere
D. arteriografia
E. scintigramã hepaticã
(pag. 3073)

C2550168. Mijloacele terapeutice folosite în cancerul de col uterin sunt:
A. iradierea
B. fizioterapia localã
C. chirurgia
D. hormonoterapia
E. chimioterapia
(pag. 3073)

C2550170. Care sunt sistemele clasice de iradiere folosite în cancerul de col uterin?
A. sistemul LONDRA.
B. Sistemul PARIS
C. sistemul ROMA
D. sistemul STOCKHOLM
E. sistemul MANCHESTER
(pag. 3074)

C2550174. Care sunt interventiile chirurgicale în stadiile IIIa si IIIb ale cancerului de col uterin?
A. histerectomia subtotalã cu limfadenectomie
B. laparotomie exploratorie
C. histerectomie subtotalã cu anexectomie
D. interventii chirurgicale limitate de necesitate
E. histerectomie radicalã cu extirparea vaginului în totalitate
(pag. 3076)

C2550177. Tratamentul cancerului de col restant are urmãtoarele particularitãti
A. primul gest terapeutic este cel chirurgical
B. doza de curieterapie este diminuatã
C. teleterapia se efectueazã ca si în prezenta corpului uterin
D. conduita chirurgicalã impune cistostomia suprapubianã
E. polichimioterapia se efectueazã în 6-8 cure
(pag. 3078)

C2550179. Precizati care sunt factorii favorizanti în etiologia cancerului de col uterin:
A. Multiparitatea
B. Debutul vietii sexuale la vârstã tânãrã; C. Statut socio-economic scãzut;
D. Bacilul DÖDERLEIN;
E. Circumcizia partenerului sexual.
(pag. 3069)

C2550180. Care sunt agentii infectiosi implicati în etiologia cancerului de col uterin?
A. Gonococul;
B. Bacilul DUCREY;
C. Virusul papylloma (HPV);
D. Virusul herpes simplex tip I;
E. Virusul herpes simplex tip II.
(pag. 3069)

C2550182. Precizati care este grupul ganglionar primar în cancerul de col uterin:
A. Ganglionii obturatori; B. Ganglionii presacrati;
C. Ganglionii iliaci comuni;
D. Ganglionii preaortici;
E. Ganglionii femurali superficiali.
(pag. 3070)

C2550183. În stadiile incipiente, cancerul de col uterin prezintã urmãtoarele simptome:
A. Dispareunie; B. Metroragie;
C. Secretie vaginalã apoasã;
D. Dismenoree;
E. Secretie vaginalã cu striuri
(pag. 3071)

C2650188. Factorii favorizanţi ai apariţiei cancerului de col uterin sunt:
A. debutul la vârstă tânără a vieţii sexuale a femeii
B. femei căsătorite cu bărbaţi circumcizi
C. fumatul
D. nivelul crescut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folic
E. consumul de alcool
(pag. 3069)

C2650189. Apariţia cancerului de col uterin este favorizată de:
A. partener sexual cu multiple partenere
B. infecţia cu herpes simplex virus tip 2
C. consumul de cafea
D. nivelul scăzut plasmatic de vitamina A, caroten, acid folic
E. infecţia cu human papiloma virus
(pag. 3069)

C2650192. Formele macroscopice ale cancerului de col uterin sunt:
A. ulcerativă
B. nodulară
C. zmeurie
D. exofitică
E. concentrică
(pag. 3070)

C2650193. Ca număr, leziunea canceroasă de col uterin poate fi:
A. unifocală
B. circumferenţială
C. multifocală
D. totdeauna unică
E. totdeauna multiplă
(pag. 3070)

C2650194. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre cancerul de col uterin:
A. în oncogeneza cervicală are rol HPV
B. carcinomul pe col restant apare la 3 ani sau mai mult de la histerectomie
C. carcinoamele pe col restant apar sub 3 ani de la histerectomie
D. stadiul a1 al cancerului microinvaziv are de regulă şi metastaze ganglionare
E. etiologia cancerului de col uterin a fost complet elucidată
(pag. 3070)

C2650196. Tumorile nonepiteliale maligne de col uterin sunt:
A. sarcom stromal adenocervical
B. carcinosarcom
C. adenosarcom
D. leiomiosarcom
E. adenocarcinom cu celule clare
(pag. 3070)

C2650197. Căile de extensie al cancerului de col uterin sunt:
A. din aproape în aproape
B. limfatică
C. hematogenă
D. ca o "pată de ulei"
E. doar limfatică
(pag. 3070)

C2650198. Grupul ganglionar secundar al căii de extensie limfatice din cancerul de col uterin cuprinde:
A. ganglioni iliaci comuni
B. ganglioni periartici
C. ganglioni femurali profunzi şi superficiali
D. ganglioni presacraţi
E. ganglioni hipogastrici
(pag. 3070)

C2650199. Metsatazele la distanţă ale cancerul de col uterin, sunt:
A. osoase
B. pulmonare
C. cerebrale
D. vezica urinară
E. rect
(pag. 3070)

C2650200. Clasificarea histologică a cancerului de col uterin, cuprinde:
A. tumori epiteliale maligne
B. tumori nonepiteliale maligne
C. tumori secundare
D. tumori terţiare
E. adenocarcinoame
(pag. 3070)

C2650202. Carcinomul scuamos de col uterin cuprinde:
A. carcinomul epidermoid cu celule mari necheratinizate
B. carcinomul epidermoid cu celule mici necheratinizate
C. adenosarcomul
D. leiomiosarcomul
E. carcinomul bazocelular
(pag. 3070)

C2650203. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre cancerul de col uterin:
A. semnele şi simptomele sunt precoce
B. semnele şi simptomele sunt tardive
C. cancerul microinvaziv este complet asimptomatic
D. în fazele incipiente apare o secreţie apoasă, subţire
E. durerea apare în fazele incipiente
(pag. 3071)

C2650209. În cazurile suspecte de cancer de col uterin, sunt foarte importante:
A. conizaţia diagnostică
B. limfografia
C. ecografia
D. rezecţia cu ansa diatermică (LLETZ)
E. computer tomografia
(pag. 3071)

C2650210. Screening-ul pentru cancerul de col uterin este:
A. efectuat prin examen citologic
B. bun pentru diagnosticul stadiilor incipiente
C. realizat prin ecografie
D. foarte costisitor
E. greu de realizat
(pag. 3071)

C2650212. Adenocarcinomul de col uterin are următoarele caractere:
A. reprezintă 10-15% din cancerele de col uterin
B. îşi are originea în endometru
C. îşi are originea în glandele endocervicale
D. reprezintă 80-90% din cancerule de col uterin
E. îşi are originea în porţiunea exocervicală
(pag. 3071)

C2650214. Adenocarcinomul de col uterin are particularităţi:
A. manifestarea lui prin semne şi simptome e mai tardivă decât a cancerului exocervical
B. se manifestă clinic prin mărirea porţiunii intravaginale a colului
C. forma de "butoiaş" a colului
D. manifestarea lui prin semne şi simptome mai e precoce decât a cancerului exocervical
E. durerea apare de la început
(pag. 3073)

C2650215. Adenocarcinomul de col uterin are ca particularităţi:
A. metroragii spontane sau la traumatisme ale colului
B. disuria
C. rectorgia
D. recidive locale rare
E. recidive locale mai frecvente, comparativ cu carcinomul scuamos
(pag. 3073)

C2650216. Tratamentul cancerului de col uterin este:
A. monoterapeutic
B. complex, folosind multiple mijloace terapeutice
C. succedat şi combinat cu iradiere, chirurgie, chimioterapie, tratament adjuvant
D. decis de o echipă complexă formată din ginecolog, anatomopatolog, radioterapeut, oncolog şi chiomioterapeut
E. aplicat în funcţie de decizia ginecologului
(pag. 3073)

C2650217. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin sunt necesare:
A. examenul genital complet cu stadializare clinică
B. radiografie pulmonară
C. ECG
D. probele sferei hepatice
E. proteina C reactivă
(pag. 3073)

C2650218. Înainte de stabilirea strategiei terapeutice în cancerul de col uterin, în stadiile avansate, sunt necesare:
A. urografie intravenoasă
B. cistoscopie
C. rectoscopie
D. limfografie
E. computer tomograf
(pag. 3073)

C2650219. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin?
A. urmăreşte în primul rând prognosticul vital
B. urmăreşte funcţionalitatea organelor genitale
C. sacrifică funcţionalitatea în favoarea radicalităţii oncologice
D. sacrifică doar căile de propagare
E. tehnica este aceeaşi indiferent de stadiu
(pag. 3073)

C2650221. În stadiile incipiente ale cancerului de col uterin:
A. metastazele ovariene sunt frecvente
B. matestazele ovariene sunt rare
C. actualmente se acceptă păstrarea ovarelor la femeile tinere şi în stadiile incipiente
D. actualmente ovarele se extirpă
E. se extirpă porţiunea distală a ureterelor şi a vezicii urinare
(pag. 3073)

C2650222. Complicaţiile imediat ale tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin includ:
A. hemoragii
B. leziuni ale ureterelor
C. leziuni ale vezicii urinare
D. leziuni ale anselor intestinale
E. fistulele tractului urinar
(pag. 3074)

C2650223. Complicaţiile postoperatorii în cadrul tratamentului chirurgical al cancerului de col uterin, includ:
A. infecţiile
B. hematoamele
C. tromboflebitele
D. boala tromboembolică
E. disfuncţia sfincterului anal
(pag. 3074)

C2650224. Complicaţiile tardive în cadrul tratamentului chirurgical ale cancerului de col uterin, sunt dominate de:
A. disfuncţia vezicală
B. fistule ale tractului urinar
C. formaţiuni limfochistice şi limfedem
D. hemoragii prin leziuni ale vaselor iliace
E. hemoragii ale vaselor din fose obturative
(pag. 3074)

C2650225. Tratamentul radiologic al cancerului de col uterin este compus din:
A. brahiterapie sau curieterapie
B. administrare de Cysplatin
C. administrare de metotrexat
D. teleterapia
E. administrare de adriamicină
(pag. 3074-3075)

C2650226. Curieterapia în cancerul de col uterin foloseşte cel mai frecvent:
A. Cesin
B. Iridiu
C. surse radifere introduse intrauterin şi intravaginal
D. alcalcizi vegetali
E. antimetaboliţi
(pag. 3074-3075)

C2650227. Sistemele de iradiere utilizate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin sunt derivate din sistemele clasice:
A. Paris
B. Londra
C. Stockholm
D. Viena
E. Manchester
(pag. 3074)

C2650228. Brahiterapia în cancerul de col uterin utilizează:
A. tehnici "after loading"
B. radiografiile în vederea calcululului dozimetric
C. introducerea prin comandă, de la distanţă, a surselor radifere
D. iradiere cu activităţi mari şi timp de expunere foarte scurt
E. fascicule de radiaţii Gamma
(pag. 3075)

C2650229. Brahiterapai în cancerul de col uterin trebuie să acopere cu doză tumoricială "volumul
ţintă":
A. uterul
B. partea proximală a parametrelor (punctul A)
C. treimea superioară a vaginului
D. treimea inferioară a vaginului
E. ovarele
(pag. 3075)

C2650230. Teleterapia cancerului de col uterin utilizează:
A. fascicule de radiaţii Gamma (telecobaltoterapia)
B. fotoni X
C. electroni (acceleratori liniari şi betatron)
D. iradieri cu activităţi mari şi timp de expunere foarte scurt
E. sistemul Paris
(pag. 3075)

C2650231. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în tratamentul radiologic al cancerului de col uterin:
A. teleterapia constituie tratamentul de bază
B. brahiterapia şi teleterapia se asociază în mod obişnuit
C. brahiterapia vizează sterilizarea leziunii primitive
D. brahiterapia nu acoperă cu doza tumoricidă "volumul ţintă": uter, partea proximalăa parametrelor şi treimea superioară a vaginului
E. teleterapia se poate realiza pe întreg pelvisul
(pag. 3075)

C2650232. Indicaţiile tratamentului citostatic a cancerului de col uterin sunt:
A. prezenţa metastazelor ganglionare diagnosticată histologic după radio-chirurgie
B. în formele avnasate ale bolii, în asociere cu radioterapia
C. cancerul stadiul IA1
D. în cazul recidivelor sau metastazelor la distanţă, în asociere cu radioterapia
E. cancerul stadiul IVa şi Ivb
(pag. 3075-3077)

C2650233. Chimioterapia în cancerul de col uterin utilizează asocieri cu:
A. Cyclofosfamida
B. Cysplatin
C. Metotrexat
D. Bleomicina
E. Cesin
(pag. 3075)

C2650234. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în stadiul 0:
A. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnave peste 40 de ani
B. conizaţia largă sau amputaţia de col cu dispensarizare continuă şi atentă, la paciente sub 40 de ani şi care îşi doresc o sarcină
C. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală
D. brahiterapie utero-vaginală 59-60 Gy
E. teleterapie pe întreg pelvisul 20 Gy
(pag. 3076)

C2650235. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în stadiul I a1:
A. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la bolnavele sub 40 de ani
B. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală la bolnavele peste 40 de ani
C. postoperator, dacă leziunea se dovedeşte histologic mai avansată, limfadectomie şi brahiterapie sau teleterapie
D. polichimioterapie
E. conizaţia de col uterin la bolnavele peste 50 de ani
(pag. 3076)

C2650236. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratemtnul cancerului de col uterin în stadiul Ia2:
A. brahiterapie 60 Gy în punctele A din parametre, limfadenocolpohisterectomie totală lărgită la 5-6 săptămâni
B. polichimioterapie
C. postoperator în funcţie de rezultatul examenului histologic: brahiterapie şi/sau teleterapie
D. conizaţie de col uterin la pacientele care doresc sarcini
E. amputaţie de col uterin la pacientele care doresc sarcini
(pag. 3076)

C2650237. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu privire la tratamentul cancerului de col uterin în stadiul Ib şi Iia:
A. necesită brahiterapie utero-vaginală, teleterapie, limfadenocolpohisterectomie totală lărgită
B. necesită doar limfadenocolpohisterectomie lărgită
C. necesită postoperator în funcţie de prezenţa histologică a tumorii reziduale - brahiterapie la mucoasa bontului vaginal
D. la pacientele tinere operaţia se poate limita la histrectomie totală
E. la pacientele care mai doresc sarcini, se poate tenta o conizaţie de col uterin
(pag. 3076)

C2650238. În stadiul IIb al cancerului de col uterin, tratamentul corect este:
A. brahiterapie, teleterapia, intervenţia chirurgicală de tip oncologic
B. histerectomie totală cu păstrarea anexelor la pacientele sub 40 de ani
C. teleterapia până la 20 Gy, brahiterapia utero-vaginală 58 Gy, reluarea teleterapiei până la DT=48-50 Gy, apoi intervenţie chirurgicală de tip oncologic, dacă este oportună
D. când actul chirurgical nu se consideră oportun, după teleterapie şi brahiterapie se indică polichimioterapie
4-6 cure
E. histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, indiferent de vârsta pacientei
(pag. 3076)

C2650239. Tratamentul corect al cancerului de col uterin stadiul IIIa şi IIIb este:
A. teleterapie, brahiterapie, polichimioterapie
B. 2-3 cure de polichimioterapie, teleterapie, brahiterapie şi reluarea curelor de citostatice până la 8-10 cure în totalitate
C. histerectomie totală cu coleret vaginal
D. limfadenohisterocolpectomie
E. brahiterapie intravaginală în scop hemostatic, în hemoragii importante
(pag. 3076-3077)

C2650240. În stadiul IIIa şi IIIb, a cancerului de col uterin, actul chirurgical de tip oncologic:
A. creşte rata supravieţuirilor
B. creşte rata complicaţiilor postoperatorii
C. nu creşte rata supravieţuirilor
D. nu creşte rata complicaţiilor postoperatorii
E. este absolut necesar
(pag. 3076)

Raspunsuri:

C1250075. B,D
C1250076. A,B,D
C1250078. A,B,D
C1250079. A,B,D,E
C1250080. B,D,E
C1250081. A,B,E
C1250082. B,D
C1250083. A,D
C1450091. A,C,D,E
C1450092. A,E
C1450094. A,B,C,E
C1550095. B,C
C1550096. A,D,E
C1550097. A,B
C1550099. C,E
C1550101. A,C,D,E
C1550102. C,E
C1650104. A,C
C1650105. B,C,D
C1650106. A,C,D,E
C1650107. A,B,D
C2250108. A,B,D,E
C2250109. B,C,E
C2250113. B,C
C2250119. B,C,D
C2250120. A,B,D,E
C2250121. C,D,E
C2250122. A,C,D,E
C2250123. A,E
C2250124. A,C
C2250125. C,D,E
C2250126. A,B
C2250129. A,B,C,D
C2250130. A,B,C,D
C2250132. A,B
C2250133. B,D,E
C2250134. A,C
C2250135. A,B,C,D
C2250136. A,B,C,E
C2250137. A,B
C2250138. D,E
C2250139. B,C
C2250140. A,B,C,D
C2250142. A,C,E
C2250143. A,C,E
C2250144. A,B,C
C2250145. A,C,D
C2250146. A,D,E
C2550160. B,E
C2550161. A,D
C2550164. B,D,E
C2550165. A,C
C2550166. B,C
C2550167. A,B,C
C2550168. A,C,E
C2550170. B,D,E
C2550174. B,D
C2550177. B,C
C2550179. B,C
C2550180. C,E
C2550182. A,B
C2550183. C,E
C2650188. A,C
C2650189. A,B,D,E
C2650192. A,B,D
C2650193. A,B,C
C2650194. A,B
C2650196. A,B,C,D
C2650197. A,B,C,D
C2650198. A,B,C
C2650199. A,B,C
C2650200. A,B,C,E
C2650202. A,B,E
C2650203. B,C,D
C2650209. A,D
C2650210. A,B
C2650212. A,C
C2650214. A,B,C
C2650215. A,E
C2650216. B,C,D
C2650217. A,B,C,D
C2650218. A,B,C,D
C2650219. A,C
C2650221. B,C
C2650222. A,B,C,D
C2650223. A,B,C,D
C2650224. A,B,C
C2650225. A,D
C2650226. A,B,C
C2650227. A,C,E
C2650228. A,B,C,D
C2650229. A,B,C
C2650230. A,B,C
C2650231. A,B,C,E
C2650232. A,B,D,E
C2650233. A,B,C,D
C2650234. A,B
C2650235. A,B,C
C2650236. A,C
C2650237. A,C
C2650238. A,C,D
C2650239. A,B,E
C2650240. B,C

Ulcerul gastric si duodenal - Grile Examen de Licenta Medicina

2010-02-11T22:05:00.014+02:00

Ulcerul gastric si duodenal

M1115080. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperator
A.riscul de ulcer recurent postoperator este mai mare in cazul unui ulcer gastric decat pentru ulcereleduodenale
B.ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtire
C.cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maxim
D.examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcerestomale)
E.eficienta pe termen lung a antisecretoarelor in c eea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale esteincerta (pag. 1769)

M1115081. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia
A.apare in cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomie
B.apare in cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunala
C.caracteristic apar distensie si durere abdominala in prima ora postprandial
D.greata si varsaturile nu sunt c aracteristice
E.poate genera malabsorbtie (pag. 1770)

M1115082. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumping
A.sindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa mese
B.se trateaza prin masuri dietetice
C.analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standard
D.pacientii pot prezenta sincope
E.simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic inalt (pag. 1770)

M1115083. Despre implicatiile fumatului în ulcerul duodenal este adevarat ca
A.se asociaza cu raspuns mai slab la tratament
B.creste secretia acida gastrica
C.poate precipita golirea accelerata a acidului gastric în duoden
D.creste mortalitatea prin ulcer
E.favorizeaza metaplazia gastrica (pag. 1761)

M1115085. Despre tratamentul ulcerului duodenal este adevarat ca
A.transaminazele pot creste în cursul tratamentului cu ranitidina
B.doza de famotidina recomandata este de 40 mg/zi
C.sucralfatul neutralizeaza acidul clorhidric
D.preparatele de bismut reduc secretia acida gastrica
E.omeprazolul nu este indicat în tratamentul pacientilor cu sindrom Zollinger-Ellison
(pag. 1765, 1766)

M1115091. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gastropatia de reflux biliar sunt adevarate
A.apare la un numar apreciabil de pacienti dupa excluderea duodenului din circuitul digestiv
B.afectarea mucoasei este parcelara
C.tratamentul consta în administrarea de c olestiramina care leaga acizii biliari, facilitând astfel excretia
acestora
D.clinic se manifesta prin disconfort abdominal si varsaturi
E.pacientii prezinta satietate precoce (pag. 1770)

M1215093. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la ulcerul duodenal, sunt adevarate?
A.ulcerele penetreaza mucoasa si submucoasa
B.fundul ulcerului contine epiteliu intact
C.ulcerele duodenale au de obicei peste 1 cm diametru
D.majoritatea ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului
E.fundul ulcerului poate contine sange sau exudat proteic (pag. 1759)

M1215094. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, se localizeaza in:
A.stratul superficial al mucusului gastric
B.stratul profund al mucusului gastric
C.intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
D.epiteliul mucoasei gastrice
E.submuc oasa (pag. 1759)

M1215096. Prezenta Helicobacter pylori in organismul uman poate fi diagnosticata prin:
A.cultura din secretia gastrica
B.hemocultura
C.testul respirator cu uree
D.examen histologic al fragmentului de mucoasa gastrica recoltat prin endoscopie
E.testul rapid al ureazei (pag. 1760)

M1215097. “Noua tripla terapie” in tratarea ulcerului peptic se bazeaza pe:
A.subsalicilat de bismut
B.omeprazol
C.claritromicina
D.metronidazol
E.sucralfat (pag. 1764)

M1215098. Aparitia ulcerului gastric este favoriz ata de:
A.scaderea nivelului seric al gastrinei
B.accelerarea evacuarii stomacului
C.regurgitarea continutului duodenal
D.consumul de antiinflamatoare nesteroidiene
E.prezenta ulcerului duodenal (pag. 1767)

M1215099. Complicatiile ulcerului peptic sunt:
A.hemoragia
B.sindromul Zollinger-Ellison
C.obstructia
D.perforatia
E.malignizarea (pag. 1768)

M1415109. Care din urmatorii factori au fost asociati cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenal:
A.rudele de gradul intîi ale pacientilor cu ulcer duodenal
B.grupa sanguina A2
C.boala pulmonara cronica obstructiva
D.pacienti cu insuficienta renala cronica
E.hipoparatiroidism (pag. 1761)

M1415110. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea din ulcerul duodenal:
A.este ac centuata de ingestia de alimente
B.durerea apare pana la aprox. 60min. dupa masa
C.se amelioreaza la administrarea de antiacide
D.la 10% din pac ienti este localizata in partea dreapta a epigastrului
E.episoadele dureroase pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni
(pag. 1761)

M1415111. Precizati care sunt afirmatiile adevarate legate de explorarea paraclinica a ulcerului
duodenal:
A.explorarea cu s ubstanta de contrast reprezinta metoda initiala cea mai utilizata
B.la examenul baritat ulcerul duodenal tipic se prezinta prin deformarea marcata a bulbului duodenal
C.explorarea cu bariu este cel mai precis mijloc de a diagnostica UD
D.endosc opia este utila în diagnos ticarea ulcerului duodenal superficial
E.examenul baritat este util în identificarea ulcerelor mici.
(pag. 1762)

M1415112. Precizati care din urmatoarele enuntari legate de diagnosticul ulcerului gastric sunt
adevarate:
A.prezenta plic ilor gastrice radiante la marginea ulcerului sugereaza malignitatea
B.ulcerele gastrice mari peste 3cm sunt mai frec vent maligne decât cele mici
C.pentru excluderea malignitatii sunt suficiente 2 biopsii de la marginea craterului ulceros
D.vizualizarea endoscopica permite aprecierea dimensiunilor ulcerului
E.ulcerele generate de AINS sunt de regula mai mari si pot fi diagnosticate radiologic
(pag. 1767)

M1515113. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni in ulcer sunt:
A.stimularea secretiei de mucus protector
B.cresterea viscozitatii mucusului gas tric
C.inhiba retrodifuziunea ionilor H+
D.inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+
E.produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastrice (pag. 1766)

M1515114. Incidenta ulcerului duodenal este mai mare la pacientii cu:
A.insuficienta renala acuta
B.ciroza hepatica alcoolica
C.hiperparatiroidism
D.transplant renal
E.bronhopneumopatie cronic a obstructiva (pag. 1761)

M1515115. La pacientii cu sindrom ulceros, endoscopia digestiva superioara este indicata pentru:
A.confirmarea imaginii de nisa duodenala evidentiata printr-un examen baritat anterior
B.aprecierea gradului de deformare a bulbului duodenal
C.diagnosticarea ulcerelor care determina hemoragie digestiva superioara
D.depistarea ulcerelor la pacienti simptomatici dar fara imagine radiologica caracteristica
E.la pacienti cu modificari radiologice nesigure în ceea ce priveste activitatea ulcerului
(pag. 1762)

M1515116. Efectele preparatelor de bismut în tratamentul ulcerului duodenal sunt:
A.citoprotectie
B.stimularea productiei de mucus si prostaglandine
C.antisecretor
D.diminuarea tonusului sfincterului piloric
E.cresterea peristalticii gastroduodenale (pag. 1763)

M1515117. Mecanismele de actiune a sucralfatului în ulcerul duodenal sunt:
A.Blocarea refluxului gastroesofagian
B.Blocarea retrodifuziunii ionilor de H+
C.Diminuarea efectelor nocive ale pepsinei s i acizilor biliari
D.Reducerea secretiei de gastrina
E.Stimularea prostaglandinelor tisulare endogene
(pag. 1766)

M1515118. Mecanismele prin care prostaglandinele E actioneaza favorabil în cicatrizarea ulcerului sunt:
A.Stimularea secretiei de mucus gastric
B.Diminuarea fluxului sanguin gastric
C.Stimularea secretiei de bicarbonat
D.Stimularea regenerarii celulelor mucoasei gastrice
E.Diminuarea refluxului alcalin biliar în zona antro-pilorica
(pag. 1766)

M1515119. Reactiile adverse ale preparatelor de hidroxid de aluminiu utilizate în tratamentul ulcerului
duodenal sunt:
A.hipotensiune arteriala
B.cefalee cu caracter migrenoid
C.cresteri tranzitorii ale aminotransferazelor hepatice
D.constipatie
E.depletie sistemica de fosfati (pag. 1764)

M1515120. Hiperaciditatea întâlnita frecvent la pacientii cu ulcer duodenal determina aparitia durerii
epigastrice prin:
A.spasme esogastrice etajate
B.reflux duodeno-gastric
C.stimularea acida a receptorilor chimici
D.alterarea motilitatii gastrice
E.aparitia zonelor de metaplazie intestinala (pag. 1761)

M1615122. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:
A.sunt de regula mai mari de 1 cm in diametru
B.peste 95%din ulcerele duodenale sunt loc alizate in partea proximala a duodenului
C.la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55%
D.10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer într-un moment al vietii.
E.evolutia naturala a ulcerului netratat consta în vindecare spontana si recurenta
(pag. 1759)

M1615123. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:
A.omeprazol
B.subsalicilat de bismut
C.metronidazol
D.tetracic lina
E.claritromicina (pag. 1764)

M1615124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false:
A.doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulc er in timpul vietii
B.H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitiv
C.H.pylori invadeaza mucoasa gastrica
D.H. pylori poate adera la s uprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice.
E.Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei în amoniac si dioxid de carbon.
(pag. 1759)

M1615125. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A.incidenta maxima este plasata în cel de-al sas elea deceniu
B.ceva mai mult de din ulc erele gas trice apar la femei
C.durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent
D.perforatia gastrica se intalneste mai rar decât hemoragia gastrica
E.ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata însotite de gastrita antrala.
(pag. 1767)

M1615128. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:
A.H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastrica
B.H.pylori s e evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate c u hematoxilina
C.Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100%
D.Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 %
E.Anticorpii (Ig G si Ig A) împotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pylori (pag. 1760)

M1615129. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:
A.boala pulmonara cronica obstructiva
B.ciroza alcoolica
C.insuficienta cardiaca
D.transplant renal
E.hipoparatiroidism (pag. 1761)

M2215131. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?
A.Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer duodenal
B.Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer gastric
C.Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer duodenal
D.Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer gastric
E.Helicobacter pylori nu este implicat in ulcerogeneza (pag. 1759)

M2215132. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A.helicobacter pylori este un bacil microaerofil
B.helicobacter pylori poseda un echipament enzimatic sarac
C.ureaza produsa de helic obacter pylori il protejeaza de efectele acidului gastric
D.helicobacter pylori poseda proteina cu efec t chemotactic pentru polimorfonuc leare
E.microorganismul produce proteaze ce cresc grosimea stratului de mucus
(pag. 1759, 1760)

M2215133. Testele diagnostice pentru helicobacter pylori sunt:
A.cultura din sucul gastric
B.examenul histologic al biopsiilor gastrice
C.cultura din biopsiile din mucoasa gastrica
D.testul rapid al ureazei
E.hemocultura (pag. 1760)

M2215134. Urmatoarele teste diagnostice pentru helicobacter pylori necesita endoscopie:
A.testul ureazei
B.testul respirator cu uree marcata cu C13 sau C14
C.cultura
D.examenul serologic
E.antigenul fecal (pag. 1760)

M2215135. Rata de recidiva a ulcerului este:
A.cu 50% mai mica dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pylori
B.de 70-80% dupa monoterapie c u antagonisti de H2
C.mai mica de 15% dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pylori
D.de 98% dupa monoterapie cu antagonisti H2
E.de 45% dupa eradicarea helicobacter pylori (pag. 1760)

M2215138. Afirmatiile false privind cultura pentru identificarea helicobacter pylori sunt:
A.este utilizata larg pentru studii epidemiologice
B.este es entiala dac a apare rezistenta al antibiotice
C.nu necesita endoscopie
D.nu este utilizata daca apare rezistenta la antibiotice
E.are o sensibilitate de 70-95%
(pag. 1760)

M2215139. Testul respirator pentru identificarea helicobacter pylori:
A.foloseste carbon marcat C14 sau C13
B.necesita endosc opie
C.nu este utilizat pentru monitorizarea terapiei
D.este simplu de efec tuat
E.necesita prealabil tratament cu antibiotice
(pag. 1760)

M2215140. Care dintre afirmatiile cu privire la ulcerul duodenal sunt adevarate?
A.Exista o evac uare rapida a stomacului
B.Sec retia de bicarbonat este crescuta prin acidifierea din lumenul duodenal
C.Poate apare metaplazia gastrica a mucoasei duodenale
D.Se produce colonizarea cu helicobacter pylori la nivelul metaplaziei gastrice
E.Evacuarea gastrica este intarziata
(pag. 1761)

M2215141. Afirmatiile adevarate privind implicarea factorilor genetici in patogenia ulcerului duodenal
sunt:
A.frecventa la rudele de gradul I este de 10 ori mai mare decat in populatia generala
B.se constata frecventa crescuta a grupului 0I secretor
C.frecventa la rudele de gradul I este de 3 ori mai mare decat in populatia generala
D.se constata frecventa crescuta a grupului 0I nesecretor
E.apare frecvent la grupul sanguin AII
(pag. 1761)

M2215144. Este adevarat ca in ulcerul duodenal:
A.stresul contribuie la ac tivarea ulcerului
B.personalitatea de tip A se insoteste de cresterea incidentei ulcerului duodenal
C.factorii psihici au efect controversat
D.stresul nu influenteaza activarea ulcerului
E.anxietatea es te un factor de activare a bolii
(pag. 1761)

M2215145. Durerea din ulcerul duodenal:
A.are frecvent caracter de arsura
B.este produs a de stimularea receptorilor chimici gastrici
C.apare imediat postalimentar
D.este determinata de alterarea motilitatii gastrice
E.este localizata in hipocondrul drept
(pag. 1761)

M2215146. Afirmatiile corecte cu privire la durerea din ulcerul duodenal sunt:
A.durerea nu se amelioreaza dupa ingestia de alimente
B.ingestia de alimente este urmata de un rebound al eliberarii de gastrina
C.episoadele dureroase sunt mai lungi decat perioadele de acalmie
D.apare la 90 min- 3 h dupa masa
E.uneori durerea are caracter nedefinit
(pag. 1761)

M2215147. Care dintre afirmatiile de mai jos privind ulcerul duodenal sunt false?
A.Modificarea caracterului durerii atentioneaza asupra aparitiei complicatiilor
B.O complicatie de temut este malignizarea ulcerului
C.Durerea calmata de ingestia de alimente sugereaza obstructie pilorica
D.Durerea care iradiaza posterior indica penetratia ulcerului in pancreas
E.Hemoragia din ulcerul duodenal se insoteste numai de melena
(pag. 1761)

M2215152. Factorii etiopatogenetici implicati in ulcerul gastroduodenali sunt:
A.pepsina
B.prostaglandinele
C.acidul clorhidric
D.helicobacter pylori
E.AINS
(pag. 1756, 1758)

M2215154. Helicobacter pylori este un factor important in aparitia:
A.polipilor gastrici
B.leiomiomului gastric
C.ulcerului gastric si duodenal
D.limfomului gastric
E.cancerului gastric (pag. 1756)

M2215155. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre gastrina:
A.este un factor de agresivitate in aparitia ulcerului peptic
B.este un factor de aparare fata de aparitia ulcerului peptic
C.este secretata de celulele D ale glandelor fundice gastrice
D.stimuleaza secretia acida gastrica
E.inhiba secretia acida gastrica (pag. 1757)

M2215156. Urmatoarele afirmatii privind gastrina sunt false:
A.secretia de gastrina este stimulata de somatostatina
B.secretia de gastrina este inhibata de somatostatina
C.este secretata de celulele G antrale
D.este inhibata de neuropeptidul eliberator de gas trina
E.poate fi gasita si in muc oasa duodenala (pag. 1757)

M2215157. Secretia acida gastrica este stimulata de:
A.acetilcolina
B.somatostatina
C.histamina
D.gastrina
E.prostaglandine (pag. 1757)

M2215158. Urmatoarele afirmatii cu privire la histamina sunt adevarate:
A.este continuta in granulele citoplasmatice din mastocite
B.este secretata de celulele parietale
C.este continuta in granulele celulelor enterocromafin-like
D.este secretata de celulele D antrale
E.este secretata de celulele endocrine din glandele oxintice (pag. 1757)

M2215159. Mecanismele de aparare ale mucoasei gastrice sunt:
A.secretia de mucus
B.secretia de bicarbonat din celulele epiteliale gastrice
C.reinnoirea celulelor epiteliale
D.microcirculatia gastrica
E.secretia de pepsinogen (pag. 1758)

M2215160. Urmatoarele afirmatii cu privire la somatostatina sunt false:
A.este secretata de celulele D ale mucoasei antrale
B.inhiba direct secretia celulelor parietale
C.stimuleaza secretia de gastrina
D.inhiba eliberarea de histamina
E.stimuleaza secretia c elulelor parietale (pag. 1758)

M2215161. Urmatoarele afirmatii cu privire la mucusul gastric sunt adevarate:
A.este un factor de aparare al mucoasei gastrice
B.grosimea stratului de mucus este crescuta de prostaglandinele E
C.grosimea stratului de mucus este redusa de antiinflamatoarele nesteroidiene
D.grosimea stratului de mucus este redusa de prostaglandinele E
E.faciliteaza retrodifuziunea moleculelor de pepsina (pag. 1759)

M2215162. Care dintre afirmatiile cu privire la helicobacter pylori sunt adevarate?
A.Este un bacil Gram pozitiv
B.Este spiralat microaerofilic
C.Colonizeaza portiunile profunde ale stratului de mucus
D.Este un bacil Gram negativ
E.Colonizeaza suprafata stratului de mucus
(pag. 1759)

M2215164. Dintre medicamentele utilizate in tratamentul ulcerului peptic este adevarat ca
lansoprazolul:
A.inhiba H+/K+ ATP aza
B.doza recomandata este de 30mg dimineata si 30 mg seara
C.doza recomandata este 30 mg dimineata
D.folosirea in doze mari la sobolani cauzeaza tumori carcinoide gastrice
E.creste metabolismul hepatic al medicamentelor(pag. 1764)

M2215166. Precizati afirmatiile corecte cu privire la cancerul gastric postgastrectomie partiala:
A.apare la 3-4 ani postoperator
B.apare la 8 ani postoperator
C.apare dupa 15 ani postoperator
D.posibilitatea dezvoltarii unui adenocarcinom gas tric trebuie luata in c onsiderare la mai multi ani
postoperator daca apar simptome abdominale
E.apare in primul an postoperator
(pag. 1771)

M2215167. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie a ulcerului peptic. Care sunt
afirmatiile corecte?
A.Scaderea ponderala poate apare ca o manifestare a malabsorbtiei globale
B.Scaderea ponderala apare la 60% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala
C.Scaderea ponderala apare la 30% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala
D.Scaderea ponderala apare la 90% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala
E.Scaderea ponderala este mai rara dupa vagotomia fara rezectie
(pag. 1771)

M2215168. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie pentru ulcerul peptic. Care dintre
afirmatiile de mai jos sunt corecte?
A.Scaderea ponderala are drept cauza principala reducerea aportului alimentar
B.La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este sub 7 g/zi
C.La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este de 10g/zi
D.La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este in jur de 15 g/zi
E.Pierderea de grasimi la bolnavii cu rezectie gastrica depaseste 15 g/zi
(pag. 1771)

M2215169. Cauzele maldigestiei si malabsorbtiei globale care este o complicatie postoperatorie a
ulcerului peptic sunt:
A.concentratia mica de bila de la nivelul lumenului intestinal
B.evacuarea gastrica rapida
C.raspunsul pancreatic redus la ingestia de alimente
D.dispers ia crescuta a alimentelor in stomac
E.tranzitul accelerat al bolului alimentar prin intestinul subtire
(pag. 1771)

M2215170. Dintre complicatiile postoperatorii pentru ulcerul peptic fac parte osteomalacia si
osteoporoza. Care sunt afirmatiile corecte?
A.Apar frecvent dupa gastrectomii totale
B.Apar frecvent dupa vagotomia cu piloroplastie
C.Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth I
D.Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth II
E.Sunt secundare malabsorbtiei vitaminei C
(pag. 1771)

M2215171. Ostemalacia si osteoporoza sunt complicatii postoperatorii pentru ulcerul peptic operat.
Care dintre afirmatii sunt corecte?
A.Apar secundar sindromului Dumping
B.Apar secundar malabsorbtiei calciului si vitaminei D
C.Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 2 ori mai mare comparativ cu barbatii fara
rezectie gastrica
D.Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 4 ori mai mare comparitiv cu barbatii fara
rezectie gastrica
E.Pos toperator se recomanda tratament profilactic cu vitamina D si c alciu
(pag. 1771)

M2215174. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la dispepsia nonulceroasa sunt corecte?
A.Sunt afectiuni c aracterizate prin durere persistenta in etajul abdominal superior
B.Sunt afectiuni la care nu se detecteaza o cauza organica
C.Prevalenta infectiei cu helicobacter pylori este de 50%
D.Helicobacter pylori este responsabil de simptomele acestor pacienti
E.Tratamentul de eradicare a helicobacter pylori nu este indicat
(pag. 1762)

M2215176. Cea mai eficienta strategie de eradicare a helicobacter pylori este tripla terapie. Aceasta
consta din asocierea unor medicamente in dozele:
A.subsalicilat de bismut 2 tb de 4 ori/zi
B.peptobismol 2 tb de 4 ori/zi
C.tetracic lina 250 mg de 4 ori/zi
D.amoxicilina 500 mg de 4 ori/zi
E.tetracic lina 4x500 mg/zi
(pag. 1763, 1764)

M2215178. Dupa vagotomie cu piloroplastie pacientii cu ulcer duodenal pot dezvolta gastrita bontului
gastric. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastrita sunt false?
A.Nu contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12
B.Contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12
C.Nu poate progresa catre atrofie gastrica
D.Poate apare si dupa vagotomie cu antrectomie
E.Poate apare si dupa gastrectomie totala
(pag. 1770)

M2215179. Pacientii cu rezectie gastrica partiala nu dezvolta deficit de vitamina B12 deoarece:
A.stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 100 de ori mai mare decat este necesar
B.corpul gastric contine o cantitate mica de celule parietale
C.portiunea de s tomac rezecat es te de regula corpul
D.portiunea de s tomac rezecat es te de regula antrul
E.antrul contine o cantitate mare de celule parietale
(pag. 1770)

M2215180. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer pacientii pot prezenta niveluri serice reduse de
vitamina B12. Care afirmatii sunt corecte?
A.Factorul intrinsec secretat de celulele parietale gastrice este neces ar absorbtiei acesteia
B.Mecanismul malabsorbtiei este dat de hipoclorhidria gastrica
C.Mecanismul malabsorbtiei este dat de supracolonizarea bacteriana
D.Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie totala
E.Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie partiala
(pag. 1770)

M2215182. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer peptic diareea care apare:
A.este secundara vagotomiei supraselective
B.este secundara vagotomiei tronculare
C.apare la 8 ore pos tprandial
D.apare la 2 ore pos tprandial
E.apare la 6 ore pos tprandial
(pag. 1770)

M2215188. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastropatia de reflux secundara interventiei
pentru ulcer peptic sunt adevarate?
A.Refluxul biliar poate fi demonstrat prin s cintigrafie cu Tc99m-HIDA
B.Un alt termen folosit pentru ac easta complicatie este cel de varsaturi bilioase
C.Diagnosticul poate fi stabilit prin endoscopie care evidentiaza inflamatia mucoasei
D.Bila refluata este singura raspunzatoare de aparitia simptomelor
E.Satietatea precoce care apare nu poate fi ameliorata printr-o anastomoza in Y a la Roux
(pag. 1770)

M2215189. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la sindromul de ansa aferenta?
A.Se manifesta prin distensia abdominala, durere la 90-120 min postalimentar
B.Apare frecvent dupa anastomoza Billroth II
C.Distensia abdominala si durerea nu se calmeaza dupa varsaturi
D.Este cauzat de drenajul insuficient al ansei intestinale aferente
E.Este cauzat de distensia prin secretie biliara si pancreatica
(pag. 1770)

M2215190. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la sindromul de ansa aferenta sunt corecte?
A.Deseori ans a aferenta este dificil de evidentiat cu ajutorul examenului radiologic baritat
B.In aces t sindrom nivelul amilazelor serice poate fi moderat crescut
C.In aces t sindrom nu apare cresterea serica a amilazelor
D.Tratamentul consta in corectarea chirurgicala a obstructiei incomplete a ansei intestinale aferente
E.Tratamentul consta in transformarea anastomozei Billroth II in anastomoza gastroduodenala
(pag. 1770)

M2215198. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la ulcerul recurent pe antru restant sunt corecte?
A.Nivelul gastrinei la acesti pacienti poate fi normal sau moderat crescut
B.Nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este scazut, constant sau usor crescut
C.La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este subs tantial scazut
D.La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este subs tantial crescut peste
200 ng/l
E.Tratamentul consta in rezec tia antrului restant
(pag. 1770)

M2215200. Principalele tipuri de interventii chirurgicale pentru ulcer sunt:
A.gastrectomia totala
B.vagotomie cu antrectomie
C.vagotomie cu piloroplastie
D.vagotomie supraselectiva cu piloroplastie
E.vagotomie prox imala gastrica
(pag. 1768)

M2215203. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric?
A.Frecvent este profund depasind mucoasa
B.Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai extins e decat in ulcerul duodenal
C.Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai putin extinse decat in ulc erul duodenal
D.Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate dis tal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa
gastrica secretanta de acid gastric
E.Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate proximal de jonctiunea muc oasei antrale cu mucoasa
gastrica secretanta de acid gastric
(pag. 1767)

M2215204. Care sunt caracteristicile ulcerului gastric benign?
A.Aproape toate ulcere gastrice benigne sunt situate distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa
gastrica secretanta de acid gastric
B.Sunt rare la nivelul fundului stomacului
C.Sunt frecvent acompaniate de gastrita cronica atrofica corporeala
D.Sunt frecvent acompaniate de gastrita antrala cu grade variabile de atrofie a mucoasei
E.Gastrita este frec vent prezenta in cele secundare consumului de AINS
(pag. 1767)

M2215205. Simptomatologia obstructiei caii de evacuare gastrica include:
A.greturi
B.diaree
C.distensie abdominala
D.scadere din greutate
E.varsaturi
(pag. 1768)

M2215209. Mortalitatea prin perforatie unui ulcer gastric este:
A.de 10 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenal
B.de 3 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenal
C.mortalitatea mai mare este determinata de varsta mai inaintata a pacientilor
D.mortalitatea mai mare este determinata de invazia masiv a a peritoneului prin perforatia gastrica
E.mortalitatea mai mare este determinata de intarzierea diagnosticului
(pag. 1767)

M2215210. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte?
A.Ulcerele gastrice pot fi identificate la examenul radiologic baritat
B.Ulcerele gastrice benigne si maligne sunt mai frec vent localizate la nivelul micii curburi
C.Ulcerele gastrice produse de AINS sunt mai profunde si pot fi identificate la ex amenul radiologic baritat
D.Pliurile gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea
E.1-8% din ulcerele gastrice benigne la examenul radiologic se dovedesc a fi maligne
(pag. 1767)

M2215211. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric?
A.Endoscopia permite diagnosticul de localizare si aprecierea dimensiunilor sale
B.Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 4 biopsii din marginile ulcerului
C.Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 6 biopsii din marginile ulcerului
D.Prin combinarea examenelor endoscopic, radiologic si histologic diferentierea de un ulcer malign se face
cu o ac uratete de 97%
E.Prin combinarea examenelor endoscopic si radiologic diferentierea de un ulcer malign se face cu o
acuratete de 97%
(pag. 1767)

M2515229. Secre ia acid gastric este stimulat de:
A.Histamin
B.Colecistokinin
C.Acetilcolin
D.Cafea
E.Hiperglicemie
(pag. 1757)

M2515230. Preciza i care dintre urm torii factori nu inhib secre ia acid gastric :
A.Hiperglicemie
B.Ingestia de bere i vin
C.Prezen a acidului în stomac
D.Prezen a de solu ii hipertone sau de gr simi în duoden
E.Histamin
(pag. 1758)

M2515232. Indica i care dintre urm torii factori inhib secre ia gastric de bicarbonat:
A.Aspirin
B.Acetazolamid
C.Calciu
D.Agentii alfa-adrenergici
E.Etanol
(pag. 1759)

M2515233. Preciza i care dintre urm toarele afirma ii cu privire la infec ia cu Helicobacter pylori sunt
corecte:
A.Este un bacil scurt, spiralat, Gram negativ
B.Poate adera la suprafe ele luminale ale celulelor epiteliale gas trice
C.Invadeaz mucoasa gastric
D.Joac un rol principal în patogeneza ulc erului gastric i duodenal
E.Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H. pylori nu se coreleaz cu direct cu riscul de ulcer gastric i
duodenal
(pag. 1759)

M2515234. Helicobacter pylori intervine în patogeneza ulcerului gastric i duodenal prin:
A.Producerea de ureaz
B.Sec re ia de factor activator al trombocitelor
C.Stimularea secre iei gastrice de bicarbonat
D.Producerea de proteaze i fosfolipaze
E.Stimularea secre iei de mucus gastric
(pag. 1759-1760)

M2515235. Urm toarele afirma ii cu privire la epidemiologia infec iei cu Helicobacter pylori sunt
corecte:
A.Prevalen a coloniz rii gastrice cu H. pylori cre te cu vârsta
B.Ratele de infec ie cu H. pylori cresc în condi ii socioeconomice precare
C.În rile în curs de dezvoltare H. pylori apare în general la persoanele de pste 60 de ani
D.Majoritatea pacien ilor coloniza i c u H. pylori nu dezvolt niciodat o ulc era ie
E.Rata de infec ie cu H. pylori este mai crescut la asiatici
(pag. 1760)

M2515236. Prezen a Helicobacter pylori în organism nu poate fi identificat prin:
A.Testul respirator cu uree
B.Testul rapid al ureazei
C.Examen histologic al fragmentului de mucoas gastric recoltat prin endoscopie
D.Cultur din secre ia gastric
E.Hemocultur
(pag. 1760)

M2515237. Rolul factorilor genetici în patogeneza ulcerului duodenal este argumentat prin:
A.Frecven a de aproximativ trei ori mai mare a bolii la rudele de gradul întâi ale pac ien ilor cu ulcer duodenal
comparativ cu popula ia general
B.Frecven a cresc ut a grupului s anguin BIII la pacien ii cu ulcer duodenal
C.Frecven a cresc ut a grupului s anguin OI nes ecretor la pacien ii cu ulcer duodenal
D.Inciden a cres cut la b rba ii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B5
E.Inciden a cres cut la b rba ii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B27
(pag. 1761)

M2515238. Preciza i care dintre urm torii factori intervin în patogeneza ulcerului duodenal:
A.Helicobacter pylori
B.Factorii genetici
C.Fumatul
D.Prostaglandinele din clasa E
E.Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1760-1761)

M2515239. Inciden a ulcerului duodenal este mai mare la pacien ii cu:
A.Liliaz renal
B.Insuficien renal cronic
C.Hiperparatiroidism
D.Mastoc itoz sistemic
E.Ciroz hepatic alcoolic
(pag. 1761)

M2515240. Durerea din ulcerul duodenal se caracterizeaz prin:
A.Localizare în partea dreapt a epigastrului la circa 10% dintre pacien i
B.Nu treze te pacientul n timpul nop ii
C.Apare de regul la 90 de minute pân la 3 ore dup mas
D.Se accentueaz la câteva minute dup mas
E.Se amelioreaz dup administrarea de antiacide
(pag. 1761)

M2515241. Pentru diagnosticarea ulcerul duodenal se utilizeaz :
A.Radiografia abdomonal simpl
B.Examenul baritat al tractului gastrointestinal superior
C.Tomografia computerizat abdominal
D.Ecoendoscopia
E.Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal s uperior
(pag. 1762)

M2515246. Folosirea de scurt durat a metronidazolului în terapia de eradicare a infec iei cu
Helicobacter pylori poate determina urm toarele reac ii adverse:
A.Grea
B.Vom
C.Diaree
D.Alterarea gus tului
E.Constipa ie
(pag. 1764)

M2515247. Folosirea îndelungat a metronidaz olului în terapia de eradicare a infec iei cu Helicobacter
pylori poate produce urm toarele reac ii adverse:
A.Parestezii
B.Cre terea creatininei
C.Cre terea nivelului transaminazelor serice
D.Convulsii
E.Constipa ie
(pag. 1764)

M2515248. Prostaglandinele exogene utilizate în tratamentul ulcerului duodenal exercit urmatoarele
actiuni:
A.Stimuleaz secre ia de mucus gastric
B.Inhib secre ia gastric i duodenal de bicarbonat
C.Men in sau cresc fluxul sanguin gastric
D.Men in bariera gastric împotriva retrodifuziunii ionilor de hidrogen
E.Stimuleaz regenerarea celulelor mucoasei gastrice
(pag. 1766)

M2515250. Metodele majore de diagnostic ale ulcerului duodenal sunt:
A.Radiografia abdominal simpl
B.Ecografia abdominal
C.Examenul radiologic baritat
D.Tomografia computerizat abdominal
E.Endoscopia digestiv superioar
(pag. 1767)

M2515251. Preciza i care dintre urm toarele afirma ii cu privire la ulcerul recurent sunt corecte:
A.Riscul de apari ie este de 3-10% în cazul ulcerelor duodenale
B.Recuren a este de aproximativ 15% în cazul ulcerelor gastrice
C.Recuren a este mai frecvent dup vagotomie cu piloroplastie
D.Riscul de apari ie este sc zut dup vagotomia proximal gastric
E.Recuren a este mai frecvent dup vagotomia cu antrectomie decât dup vagotomie cu piloroplastie
(pag. 1769)

M2515252. Men iona i care dintre urm toarele afirma ii cu privire la rolul examenului baritat în
diagnosticul ulcerului recurent sunt adev rate:
A.Constituie investiga ia de elec ie în diagnosticul ulcerului recurent
B.Are o valoare limitat
C.Are o valoare diagnostic superioar endoscopiei digestive superioare
D.Identific aproximativ 50-60% din ulcerele stomale
E.Identific aproximativ 75% din ulcerele stomale
(pag. 1769)

M2515253. Manifest rile clinice cele mai frecvente ale gastropatiei de reflux biliar sunt:
A.Sa ietatea precoce
B.Sincopa
C.Disconfortul abdominal
D.V rs turile
E.Diaforeza (pag. 1770)

M2515254. Sindromul dumping precoce se manifest prin:
A.Palpita ii
B.Tahicardie
C.Sincope
D.Ame eli
E.Hipotensiune postural (pag. 1770)

M2515255. Pacien ii cu sindrom dumping tardiv prezint :
A.Ame eal
B.Dureri osoase
C.Palpita ii
D.Diaforez
E.Confuzie (pag. 1770)

M2615256. Secre ia gastric acid este stimulat de:
A.Gastrina
B.Somatostatina
C.Histamina
D.Acetilcolina
E.Prostaglandinele (pag. 1757)

M2615257. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:
A.acidul clorhidric
B.Pepsina
C.Mucusul
D.Bicarbonatul
E.Prostaglandinele (pag. 1759)

M2615258. Care din urm toarele afirma ii referitoare la ulcerul duodenal sunt adev rate:
A.Între 75-85% dintre pacien ii cu UD au infec ia cu H.pylori
B.Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H.pylori se coreleaz direct cu riscul de UD
C.Doar 15-20% dintre persoaele infectate c u H.pylori vor dezvolta un ulcer în timpul vietii
D.În ultimii 40 de ani frecven a UD a cres cut în Statele Unit
E.evolu ia natural a ulcerului netratat const în vindecare s pontan si recuren
(pag. 1759)

M2615259. Care dintre urm toarele afirma ii referitoare la H.Pylori sunt adev rate:
A.H.pylori produce proteaze i fosfolipaze
B.H.pylori este un bacil spiralat Gram negativ
C.H.pylori invadeaza mucoasa gastric
D.H. pylori poate adera la s uprafe ele luminale ale celulelor epiteliale gastric
E.În rile în cus de dezvoltare infec ia cu H.pylori este rar
(pag. 1759-1760)

M2615264. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:
A.omeprazol
B.amoxicilina
C.ranitidina
D.carbenox olona
E.claritromicina
(pag. 1764)
Raspunsuri
M1115080. A,C
M1115081. A,D
M1115082. B,D
M1115083. A,C,D
M1115085. A,B
M1115091. D,E
M1215093. A,D,E
M1215094. B,C
M1215096. C,D,E
M1215097. B,C,D
M1215098. C,D
M1215099. A,C,D
M1415109. A,C,D
M1415110. C,D,E
M1415111. A,D
M1415112. B,D
M1515113. D,E
M1515114. B,C,D,E
M1515115. C,D,E
M1515116. A,B
M1515117. B,C,E
M1515118. A,C,D
M1515119. D,E
M1515120. C,D
M1615122. B,D,E
M1615123. A,C,E
M1615124. B,C
M1615125. A,C,D
M1615128. A,C,E
M1615129. A,B,D
M2215131. A,B
M2215132. A,C,D
M2215133. B,C,D
M2215134. A,C
M2215135. B,C
M2215138. A,C,D
M2215139. A,D
M2215140. A,C,D
M2215141. C,D
M2215144. A,C,E
M2215145. A,B,D
M2215146. B,D,E
M2215147. B,C,E
M2215152. A,C,D,E
M2215154. C,D,E
M2215155. A,D
M2215156. A,D
M2215157. A,C,D
M2215158. A,C,E
M2215159. A,B,C,D
M2215160. C,E
M2215161. A,B,C
M2215162. B,C,D
M2215164. A,C,D
M2215166. C,D
M2215167. A,B,E
M2215168. A,B,E
M2215169. A,B,C,E
M2215170. A,D
M2215171. B,C,E
M2215174. A,B,C,E
M2215176. A,B,D,E
M2215178. A,C,E
M2215179. A,D
M2215180. A,B,C,D
M2215182. B,D
M2215188. A,B,C,E
M2215189. B,D,E
M2215190. A,B,D,E
M2215198. A,B,D,E
M2215200. B,C,E
M2215203. A,B,D
M2215204. A,B,D
M2215205. A,C,D,E
M2215209. B,C,D,E
M2215210. A,B,D,E
M2215211. A,C,D
M2515229. A,C,D
M2515230. B,E
M2515232. A,B,D,E
M2515233. A,B,D
M2515234. A,B,D
M2515235. A,B,D
M2515236. D,E
M2515237. A,C,D
M2515238. A,B,C
M2515239. B,C,D,E
M2515240. A,C,E
M2515241. B,E
M2515246. A,B,C,D
M2515247. A,D
M2515248. A,C,D,E
M2515250. C,E
M2515251. A,C
M2515252. B,D
M2515253. A,C,D
M2515254. A,B,D,E
M2515255. A,C,D,E
M2615256. A,C,D
M2615257. C,D,E
M2615258. B,C,E
M2615259. A,B,D
M2615264. A,B,E

Colapsul Cardio-vascular, Stopul Cardiac si Moartea Subita cardiaca

2010-02-11T20:33:00.007+02:00

Moartea subita si resuscitarea cardio- respiratorie

M1111088. Care afirmatii sunt adevarate legate de factorii de risc (FR) si anomaliile structurale implicati in moartea subita cardiaca (MSC)?

A. inaintarea in varsta este un FR important

B. nu exista diferente intre sexe privind succeptibilitatea la MSC

C. sindromul intervalului QT lung congenital este un FR ereditar specific de MSC D. cardiomiopatiile sunt exceptional cauza MSC

E. ateroscleroza coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu MSC (pag. 246)

M1111089. In care situatii evolutia dupa resuscitarea stopului cardiac este favorabila la pacienti cu boli extracardiace?

A. obstructie tranzitorie a cailor aeriene

B. infectii necontrolate

C. cancer

D. medicatie ce induce aritmii

E. dezechilibre electrolitice si metabolice severe tranzitorii (pag. 248)

M1111090. Care afirmatii sunt false privind stopul cardiac (SC) din infarctul miocardic acut?

A. resuscitarea in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) este eficienta in majoritatea cazurilor

B. recidivele in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) sunt frecvente

C. rata recurentei in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) este mai mare decat in SC primar

D. in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) instabilitatea electrica este mai importanta decat instabilitatea hemodinamica

E. SC secundar prin mecanism bradiaritmic poate necesita pacing (pag. 248)

M1111092. Care sunt afirmatiile adevarate legate de prevenirea recidivelor stopului cardiac (SC)

resuscitat in afara spitalului?

A. stimularea electrica programata de inducere a tahicardiei ventriculare sustinute sau a fibrilatei ventriculare este utila in alegerea medicamentelor antiaritmice

B. la administrarea antiaritmicelor (dupa stimularea electrica programata), rata SC recurent scade mai mult la pacientii cu fractie de ejectie sub 30% fata de cei cu fractie de ejectie peste 30%

C. amiodarona se poate administra empiric la pacientii la care nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata

D. insertia unui defibrilator este o alternativa la tratamentul medicamentos

E. eficienta chirurgiei antiaritmice se apreciaza daca creste supravietuirea si daca nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata (pag. 250)

M1211096. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:

A. sincopa vasovagala

B. hipotensiunea arteriala cu sincopa

C. sincopa neurocardiogena

D. extrasistolia ventriculara

E. stopul cardiac (pag. 247)

M1211098. Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun:

A. observarea miscarilor respiratorii

B. stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian

C. aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare

D. degajarea cailor respiratorii

E. efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii (pag. 249)

M1211099. Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte:

A. se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa

B. o insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de 2 persoane

C. doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de o singura persoana

D. sternul este apasat cu rata de aproximativ 80- 100/min; E. compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm (pag. 249)

M1211100. Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde:

A. intubarea prompta

B. continuarea resuscitarii cardio-respiratorii

C. socul electric extern

D. controlul hipoxemiei si acidozei

E. E. administrarea de adrenalina si/sau atropina(pag. 250)

M1411107. Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit:

A. antiaritmicele din clasa Ic

B. betablocantele

C. blocantele de calciu

D. metodele de revascularizare miocardica

E. antiaritmicele din clasa III-a (pag. 248)

M1511108. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac:

A. embolia pulmonara masiva

B. anafilaxia intensa

C. ruperea unui anevrism de aorta

D. ruptura cordului

E. pericardita postinfarct (pag. 247)

M1511110. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin urmatoarele manevre:

A. soc electric extern

B. administrarea de adrenalina intravenos

C. administrarea de atropina intravenos

D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern

E. administrarea de lidocaina intravenos (pag. 250)

M1511112. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:

A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia) B. hipoxemia, acidoza

C. efectele proaritmice ale medicatiei

D. starile febrile

E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina) (pag. 246)

M1511113. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:

A. tahicardia sinusala

B. bradicardia severa tranzitorie

C. hipertensiunea arteriala in puseu

D. cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30% E. sincopa vasovagala (pag. 247)

M1511114. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice:

A. intubatie cu sonda endotraheala

B. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare

C. asigurarea unei linii intravenoase

D. efectuarea manevrei Heimlich

E. anestezie generala (pag. 249)

M1511115. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum:

A. durerea de debut din infarctul miocardic

B. dispneea acuta sau ortopneea

C. palpitatiile

D. ametelile instalate brusc

E. febra (pag. 247)

M1611116. In stopul cardiac apare:

A. Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii

B. Deseori reversibilitate spontana

C. Reversibilitate prin interventie prompta

D. Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii

E. Rareori reversibilitate spontana (pag. 245)

M1611117. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:

A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata

B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene

C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca

D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta

E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri (pag. 246)

M1611118. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace:

A. Intoxicatia cu cocaina B. Intoxicatia cu digitala C. Hipoxemia

D. Acidoza

E. Sindromul WPW (pag. 246)

M1611120. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:

A. Virsta

B. TA crescuta

C. HVS

D. Casexia

E. Fumatul (pag. 248)

M1611121. In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:

A. Nu este necesar socul extern

B. Este necesar socul extern

C. Adrenalina se administreaza intravenos

D. Pacientul nu necesita intubare

E. Atropina se administreaza intravenos (pag. 250)

M1611122. Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde:

A. Interventia initiala si suportul vital de baza

B. Suportul vital avansat

C. ingrijirea postresuscitare

D. Anticoagulare pe termen lung

E. ingrijire pe termen lung (pag. 249)

M2211125. Incidenta mortii subite cardiace scade abrupt si ramane la un nivel scazut:

A. in perioada cuprinsa intre nastere si varsta de 6 luni

B. in copilarie

C. intre 45 si 75 de ani

D. in adolescenta

E. la varstnici (pag. 246)

M2211127. In care dintre afectiunile enumerate factorul ereditar contribuie la riscul pentru moarte subita cardiaca:

A. cardiopatia ischemica

B. stenoza mitrala

C. sindromul intervalului QT prelingit congenital

D. hiperlipoproteinemiile genetice

E. cardiomiopatia dilatativa (pag. 246)

M2211129. Moartea subita cardiaca are urmatoarele cauze structurale:

A. reperfuzia dupa ischemie

B. leziunile cronice aterosclerotice

C. ischemia tranzitorie

D. infarctul miocardic acut

E. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva (pag. 246)

M2211130. Care dintre cauzele de moarte subita cardiaca de mai jos NU sunt structurale:

A. insuficienta cardiaca

B. socul

C. miocardita

D. cardiomiopatia hipertrofica neobstructiva

E. hipopotasemia(pag. 246)

M2211132. Care dintre anomaliile metabolice sistemice enumerate pot constitui cauze de moarte subita cardiaca:

A. hipopotasemia

B. intoxicatia digitalica

C. hipoxemia

D. acidoza

E. intoxicatia cu cocaina(pag. 246)

M2211135. Care sunt modificarile anatomopatologice instalate acut, care suprapuse pe leziuni cronice preexistente genereaza moarte subita cardiaca:

A. fisurarea unei placi aterosclerotice

B. depunerea de ateroame in peretele vascular

C. ruperea unei placi de aterom

D. hemoragia in placa

E. tromboza(pag. 246)

M2211139. Cele mai multe stopuri cardiace si morti subite instalate prin mecanismul fibrilatiei ventriculare incep cu episoade de:

A. aritmie extrasistolica ventriculara

B. aritmie extrasistolica supraventriculara

C. tahicardie ventriculara nesustinuta

D. tahicardie ventriculara sustinuta

E. bigeminism ventricular (pag. 247)

M2211141. Moartea subita prin evenimente aritmice se instaleaza in mod caracteristic la pacientii:

A. in stare de veghe

B. in stare de coma

C. activi

D. inactivi

E. cu fibrilatie ventriculara (pag. 247)

M2211142. In decesul prin insuficienta circulatorie exista:

A. tendinta la o durata mai mare a starii terminale

B. durata scurta (mai mica de o ora) a starii terminale

C. dominanta evenimentelor extracardiace inaintea instalarii starii terminale

D. dominanta fibrilatiei ventriculare inaintea instalarii starii terminale

E. dominanta tahicardiei ventriculare sustinute inaintea starii terminale (pag. 247)

M2211143. Moartea subita prin evenimente aritmice se caracterizeaza prin:

A. durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora) B. durata mai lunga a starii terminale

C. predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale

D. prezenta anterioara a comei

E. prezenta fibrilatiei ventriculare (pag. 247)

M2211144. Moartea subita prin evenimente aritmice NU se caracterizeaza prin:

A. durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora) B. durata mai lunga a starii terminale

C. predominanta fibrilatiei ventriculare, ca mecanism electric

D. prezenta anterioara a comei

E. predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale (pag. 247)

M2211145. Care dintre manifestarile clinice de mai jos pot constitui prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace:

A. ameteli instalate brusc

B. dispnee severa cu ortopnee

C. durerea de debut din infarctul miocardic

D. livedo reticularis

E. acrocianoza (pag. 247)

M2211146. NU reprezinta prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace urmatoarele manifestari clinice:

A. piroza

B. acrocianoza

C. crizele de palpitatii

D. ametelile instalate brusc

E. anauroza fugace (pag. 247)

M2211149. Stridorul sever cu puls persistent la un bolnav in stop cardiac este un semn caracteristic pentru:

A. aspiratia de corp strain

B. hemoragia pontina

C. aspiratia de mancare

D. infarctul bulbar

E. meningoencefalita(pag. 249)

M2211150. Ingrijirea bolnavului cu stop cardiac si moarte subita cuprinde urmatoarele etape:

A. profilaxia mortii cardiace subite

B. interventia initiala si suportul vital de baza

C. suportul vital avansat

D. ingrijirea postresuscitare

E. ingrijirea pe termen lung(pag. 249)

M2211154. Elementele resuscitarii cardiorespiratorii (RCR) sunt:

A. stabilirea ventilatiei pulmonare

B. mentinerea ventilatiei pulmonare

C. asigurarea tranzitului intestinal

D. asigurarea diurezei

E. compresia pieptului (pag. 249)

M2211155. Ritmul de insuflare a plamanilor in cadrul tehnicii ventilatorii conventionale de resuscitare cardiorespiratorie realizata de doua persoane NU este de:

A. 15 ori pe minut

B. 10-12 ori pe minut

C. 1-4 ori pe minut

D. 30-50 ori pe minut

E. 80-100 ori pe minut(pag. 249)

M2211158. Etapele majore ale resuscitarii cardiorespiratorii sunt:

A. eliberarea cailor aeriene

B. asigurarea diurezei

C. resuscitarea respiratorie

D. masajul cardiac

E. palparea arterelor poplitee (pag. 249)

M2211160. Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune:

A. ritmul de 80-100 compresii/minut

B. o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice

C. apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 de grade

D. comprimarea cordului cu 3-5 cm

E. ritmul de 50-70 compresii/minut (pag. 249)

M2211161. Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune:

A. cinci insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice

B. ritmul de 40-50 compresii/minut

C. comprimarea cordului cu 15 cm

D. apasarea sternului cu bratele intinse

E. ritmul de 80-100 compresii/minut (pag. 249)

M2211162. Suportul vital avansat in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii este realizat pentru:

A. asigurarea ventilatiei adecvate

B. controlul aritmiilor cardiace

C. stabilizarea statusului hemodinamic

D. restabilirea tranzitului intestinal

E. restabilirea perfuziei adecvate a organelor (pag. 249)

M2211163. Manevrele terapeutice utilizate pentru asigurarea suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii sunt:

A. curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare

B. indepartarea protezelor dentare

C. intubatia cu sonda endotraheala

D. defibrilarea/cardioversia si/sau electrostimularea

E. asigurarea unei linii intravenoase (pag. 249)

M2211164. NU se incadreaza in etapa de asigurare a suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii urmatoarele manevre terapeutice:

A. intubatia cu sonsa endotraheala

B. asigurarea unei linii intravenoase

C. indepartarea corpilor straini din orofaringe

D. defibrilarea/cardioversia

E. curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare (pag. 249)

M2211165. In resuscitarea cardiorespiratorie, cand este posibil este necesar ca:

A. defibrilarea imediata sa preceada intubatia

B. intubatia cu sonda endotraheala sa preceada defibrilarea

C. defibrilarea imediata sa preceada insertia unei linii intravenoase

D. insertia unei linii intravenoase sa preceada defibrilarea

E. resuscitarea cardiorespiratorie sa fie facuta in timp ce defibrilatorul se incarca (pag. 249)

M2211166. Care sunt caile pe care NU se administreaza adrenalina in timpul manvrelor de resuscitare

cardiorespiratorie:

A. intravenos

B. subcutanat

C. intramuscular

D. intraarterial

E. per os (pag. 250)

M2211167. Care sunt dozele inadecvate de adrenalina administrate intravenos la un bolnav in stop cardiac la care s-au instituit manevrele de resuscitare cardiorespiratorie:

A. 1 mg

B. 10 mg

C. 0,001 mg

D. 0,15 mg

E. 5 mg (pag. 250)

M2211168. Bolnavii cu aritmii ventriculare persistente si cu instabilitate electrica dupa mai multe defirbilari necesita administrarea de lidocaina in urmatoarea posologie:

A. 1 mg/Kg corp i.v.

B. repetarea dozei de 1 mg/Kg corp i.v. dupa 2 minute

C. 5 mg/Kg corp i.v., doza unica

D. repetarea dozei de 5 mg/Kg corp i.v. dupa 5 minute

E. 15 mg/Kg corp i.v. in doza unica (pag. 250)

M2211169. Gluconatul de calciu administrat intravenos la bolnavi cu aritmii ventriculare si instabilitate electrica si-a restrans utilitatea la cazurile cu:

A. hiperpotasemie acuta ce constrituie triger pentru fibrilatie ventriculara rezistenta

B. hipopotasemie

C. hipocalcemie

D. blocante de calciu administrate in doze toxice

E. hipofosfatemie (pag. 250)

M2211170. Dupa mai multe defibrilari pentru fiobrilatie ventriculara, cand persista instabilitatea electrica si administrarea lidocainei nu este eficienta se pot incerca:

A. chinidina

B. milrinona

C. gluconatul de calciu

D. procainamida

E. tosilatul de bretiliu (pag. 250)

M2211171. La bolnavii cu multiple defibrilari, la care persista instabilitatea electrica si la care lidocaina este ineficienta NU se recomanda:

A. tosilatul de bretiliu

B. procainamida

C. fenitoina

D. chinidina

E. amrinona (pag. 250)

M2211172. Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica NU este de:

A. 0,5 - 2 mg/minut

B. 5 - 10 mg/minut

C. 2 - 5 mg/minut

D. 20 mg/minut

E. 100 mg/minut (pag. 250)

M2211173. Care doze sunt gresite in ritmul de intretinere a tosilatului de bretiliu administrat bolnavilor defibrilati la care persista instabilitatea electrica:

A. 0,5 - 2 mg/minut B. 5 - 10 mg/minut C. 2 - 5 mg/minut

D. 15 mg/minut

E. 100 mg/5 minute (pag. 250)

M2211175. Stopul cardiac secundar asistoliei se trateaza cu:

A. soc electric extern de 200 J B. adrenalina intravenos

C. adrenalina intracardiac

D. adrenalina subcutanat

E. tosilat de bretiliu 5 - 10 mg/Kg in 5 minute (pag. 250)

M2211177. In stopul cardiac prin asistolie NU sunt utile:

A. adrenalina pe cale intravenoasa

B. atropina pe cale intravenoasa

C. socul electric extern de 200 J

D. lidocaina 1 mg/Kg intravenos

E. adrenalina pe cale intracardiaca (pag. 250)

M2211179. In care forme etiopatogenetice de stop cardiac prognosticul este in general nefavorabil

A. prin fibrilatie ventriculara

B. prin asistolie

C. prin bradiaritmii

D. prin bradiaritmie/asistolie secundara obstructiei cailor aeriene cu corpi straini

E. tahicardie ventriculara (pag. 250)

M2211180. Care sunt formele etiopatogenetice de stop cardiac in care prognosticul poate fi mai bun:

A. asistola

B. bradiaritmiiile severe

C. asistolia/bradiaritmie secundara unui corp strain care obstructioneaza caile aeriene

D. fibrilatia ventriculara

E. tahicardia ventriculara sustinuta (pag. 250)

M2211181. Tratamentul stopului cardiac prin asistolie consta in:

A. intubatia cu sonda endotraheala si ventilatie mecanica

B. defibrilare cu soc cardiac extern de 200 J

C. masaj cardiac in ritm de 80-100 compresii/minut

D. adrenalina intracardiac

E. corectarea hipoxemiei si acidozei (pag. 250)

M2211185. Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai bun la bolnavii cu:

A. obstructia tranzitorie a cailor aeriene

B. dezechilibre electrolitice

C. anomalii metabolice severe

D. instabilitate hemodinamica

E. infectii severe, necontrolate therapeutic (pag. 250)

M2211187. Care dintre disritmiile enumerate, generatoare de stop cardiac, au prognostic defavorabil privind rata de succes a resuscitarii:

A. asistolia

B. tahicardia ventriculara nesustinuta

C. fibrilatia ventriculara

D. tahicardia ventriculara sustinuta

E. disociatia electromecanica (pag. 247)

M2211188. Succesul resuscitarii unui bolnav cu stop cardiac este mai mare in:

A. interventia prompta

B. fibrilatia ventriculara

C. preexistenta diabetului

D. asistolie

E. prezenta unei boli cardiace cronice decompensate (pag. 247)

M2211189. Succesul resuscitarii este mai mic si rata decesului mai mare in:

A. interventia tardiva

B. disociatia electromecanica

C. tahicardia ventriculara sustinuta

D. asistolie

E. prezenta unei stari clinice anterioare precare (pag. 247)

M2211190. Sansele de reusita a resuscitarii cardiorespiratorii sunt influentate negativ de:

A. varsta avansata

B. varsta tanara

C. interventia prompta

D. interventia intarziata

E. insuficienta circulatorie, ca expresie a mecanismului generator de stop cardiac (pag. 247)

M2211194. Riscul pentru moarte subita cardiaca in relatie cu un infarct miocardic cuprinde:

A. frecventa crescuta a contractiilor ventriculare premature

B. salve de tahicardie ventriculara

C. tahicardie ventriculara nesustinuta

D. fractie de ejectie mai mica sau egala de 30% E. fractie de ejectie mai mare de 30% (pag. 248)

M2211195. NU se recomanda in tratamentul de intretinere, pe termen lung la bolnavii care au supravietuit unui stop cardiac extraspitalicesc:

A. procainamida in doza de incarcare de 100 mg/5 minute

B. amiodarona

C. betablocantele

D. atropina intracardiac

E. chinidina (pag. 250)

M2211196. Chirurgia antiaritmica aplicabila, pe termen lung, la supravietuitorii unui stop cardiac extraspitalicesc cuprinde:

A. crioablatia

B. bypassul coronarian

C. anevrismectomia

D. insertia unui cardioconvertor/defibrilator

E. amiodarona (pag. 250)

M2211197. Supravietuirea dupa stopul cardiac extraspitalicesc este mai mica in recurentele de:

A. bradiaritmie

B. disociatie electromecanica

C. asistolie

D. tahicardie ventriculara nesustinuta

E. fibrilatie ventriculara (pag. 250)

M2511203. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori funcţionali asociaţi ce pot determina o anomalie structurală să devină instabilă clinic şi să conducă la moarte subită cardiacă:

A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)

B. alcaloza

C. acidoza

D. hiperglicemia

E. hypoxemia (pag. 246)

M2511204. Reperfuzia spontană a miocardului ischemic ce poate determina o instabilitate electrofiziologică şi aritmie şi să conducă la moarte subită cardiacă se poate produce prin:

A. modificări vasomotorii în vasele coronare

B. embolizare

C. deficienţa proteinei C şi S D. tromboliză spontană

E. administrarea de streptokinază (pag. 246)

M2511208. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:

A. tahicardia sinusală

B. bradicardia severă tranzitorie

C. hipertensiunea arterială în puseu

D. creşterea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng peste 30% E. sincopa vasovagală (pag. 247)

M2511209. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit în cursul spitalizarii după un stop cardiac resuscitat cu succces sunt:

A. aritmiile recurente

B. tromboembolismul pulmonar

C. encefalopatia anoxică

D. infecţiile ulterioare asistării prelungite a respiraţiei

E. denutriţia (pag. 247)

M2511212. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de bază în cazul stopului cardiac cuprinde următoarele elemente:

A. defibrilarea sau cardioversia

B. plasarea unui cateter Swan - Ganz C. administrarea de digoxin intravenos D. compresia toracelui

E. stabilirea şi menţinerea ventilaţiei plămânilor (pag. 249)

M2511213. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilaţiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace şi stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :

A. efectuarea manevrei Heimlich

B. intubaţie cu sondă endotraheală

C. anestezie generală

D. asigurarea unei linii intravenoase

E. defibrilare/cardioversie şi/sau electrostimulare (pag. 249)

M2511214. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin următoarele manevre:

A. şoc electric extern

B. administrarea de adrenalină intravenos

C. administrarea de atropină intravenos

D. resuscitarea respiratorie şi masajul cardiac extern

E. administrarea de lidocaină intravenous (pag. 250)

M2511215. Prognosticul după stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai favorabil în cazul următoarelor afecţiuni:

A. insuficienţa renală

B. boli acute ale sistemului nervos central

C. dezechilibre electrolitice

D. tratament cu medicamente proaritmice

E. anomalii metabolice (pag. 250)

M2511216. În cazul unei defibrilări iniţiale nereuşite în stopul cardiac prin fibrilaţie ventriculară sau persitenţei instabilităţii electrice se pot administra intravenos următoarele medicamente:

A. Digoxinul

B. Nitroprusiatul de sodiu

C. Lidocaina

D. Procainamida

E. Hidralazina (pag. 250)

M2611219. În stopul cardiac NU există:

A. Oprirea brutală a funcţiei de pompă a inimii

B. Deseori reversibilitate spontană

C. Reversibilitate prin intervenţie promptă

D. Oprirea lentă a funcţiei de pompă a inimii

E. Rareori reversibilitate spontană (pag. 245)

M2611220. Despre moartea subită cardiacă se poate afirma:

A. Moartea subită cardiacă atinge punctul culminant în copilărie şi adolescenţă

B. Incidenţa începe să scadă la adulţii tineri

C. Boala aterosclerotică coronariană este cea mai frecventă anomalie structurală asociată

D. Până la 80% din totalul morţilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecinţelor aterosclerozei coronariene

E. Cardiomiopatiile sunt implicate în 10-15% din cazurile de moarte subită cardiacă (pag. 246)

M2611224. Care din următorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subită cardiacă:

A. Hipertensiunea arterială

B. Hiperlipoproteinemii genetice

C. Sindromul intervalului QT prelungit congenital

D. Unele sindroame miopatice

E. Unele sindroame displazice (pag. 246)

Raspunsuri

M1111088. A,C,E

M1111089. A,D,E

M1111090. B,D

M1111092. A,C,D,E

M1211096. A,B,C,E

M1211098. A,B,D,E

M1211099. A,B,D,E

M1211100. A,B,D,E

M1411107. B,D

M1511108. A,B,C,D

M1511110. B,C,D

M1511112. A,B,C,E

M1511113. B,E

M1511114. A,B,C

M1511115. A,B,C,D

M1611116. A,C,E

M1611117. A,B,C

M1611118. A,B,C,D

M1611120. A,B,C,E

M1611121. A,C,E

M1611122. A,B,C,E

M2211125. B,D

M2211127. C,D

M2211129. B,D,E

M2211130. A,B,E

M2211132. A,C,D

M2211135. A,C,D,E

M2211139. C,D

M2211141. A,C,E

M2211142. A,C

M2211143. A,E

M2211144. B,D,E

M2211145. A,B,C

M2211146. A,B,E

M2211149. A,C

M2211150. B,C,D,E

M2211154. A,B,E

M2211155. A,C,D,E

M2211158. A,C,D

M2211160. C,E

M2211161. A,B,C

M2211162. A,B,C,E

M2211163. C,D,E

M2211164. C,E

M2211165. A,C,E

M2211166. B,C,D,E

M2211167. B,C,D,E

M2211168. A,B

M2211169. A,C,D

M2211170. D,E

M2211171. C,D,E

M2211172. A,B,D,E

M2211173. B,C,D,E

M2211175. B,C

M2211177. C,D

M2211179. B,C

M2211180. C,D,E

M2211181. A,C,D,E

M2211185. A,B,C

M2211187. A,E

M2211188. A,B

M2211189. A,B,D,E

M2211190. A,D,E

M2211194. A,B,C,D

M2211195. A,D,E

M2211196. A,B,C

M2211197. A,B,C

M2511203. A,C,E

M2511204. A,D

M2511208. B,E

M2511209. C,D

M2511212. D,E

M2511213. B,D,E

M2511214. B,C,D

M2511215. C,D,E

M2511216. C,D

M2611219. B,D

M2611220. C,D,E

M2611224. B,C,D,E

Grile Examen de licenta MEDICINA "Carol Davila" - Bucuresti

2010-02-11T14:14:00.016+02:00

1. Colapsul Cardio-Vascular, Stopul Cardiac si Moartea Subita Cardiaca
2. Ulcerul gastric si duodenal
3. Cancerul de col uterin
4. Diabetul zaharat

Tematica si Bibliografie Examen Rezidentiat

Sanatate. Medicina. Tratament. Boli. Medicamente.

2010-02-04T14:25:00.013+02:00

» Boli si afectiuni	» Examen Rezidentiat	» Semne si simptome	» Tratamente
» Medicamente	» Chirurgie	» Malpraxis	» UMF Carol Davila
» Stiri medicale	» Spitale Bucuresti	» Doctori Bucuresti	» Dictionar medical

Jocuri online - Tine mingea sus

2010-01-31T10:50:00.000+02:00

Jocuri online - Bowling

2010-01-31T10:44:00.002+02:00

Jocuri online - Apara-ti baza

2010-01-30T02:27:00.001+02:00

Jocuri online - Street Fighter

2010-01-29T22:38:00.000+02:00

Cele mai tari bancuri.

2010-01-28T14:40:00.012+02:00

1. Un tip ajunge la portile Raiului, in fata lui Sf. Petru.Acesta il intreaba: - Ai facut ceva deosebit in viata ta care sa merite sa intri in Rai ? - Da, ma pot gandi la un singur lucru. Odata, cand faceam un drum in Black Hill in Dakota, am dat peste un grup de motociclisti duri si mari si rai care maltratau o tanara. M-am dus direct la ei si le-am cerut sa o lase in pace dar ei nu m-au ascultat. Asa ca m-am dus la cel mai mare, cel mai tatuat si i-am tras una in cap, i-am rasturnat motocicleta, i-am smuls cercelul din nas si l-am aruncat la pamant. Apoi am tipat : - Acum, inapoi baieteilor sau veti avea de-a face cu mine! Sf. Petru a fost impresionat - Cand s-a intamplat asta? - Acum cateva minute...

2. Ion afla ca mai are de trait doar 24 ore. Ii spune Mariei si ii propune sa mai faca o data dragoste. Ea este de acord. Peste 6 ore, Ion ii spune din nou: - Iubito, stii, mai am doar 18 ore de trait. Crezi ca am putea sa mai facem dragoste inca o data? Sotia este din nou de acord. Cand se duce la culcare, se uita la ceas si vede ca acum au mai ramas doar 8 ore. Atunci ii spune sotiei: - Iubito, te rog... inca o data inainte sa mor. - Bineinteles, dragul meu... Apoi sotia se intoarce cu spatele si adoarme. Ion, agitat, nu poate adormi! Vede la un moment dat ca au mai ramas 4 ore. O trezeste pe sotie: - Iubito, mai am doar 4 ore. Crezi ca am putea... ? Sotia se ridica si spune: - Uite care e treaba Ioane, eu trebuie sa ma scol maine dimineata, tu nu!

3. Cel mai tare banc :))
Un sofer ce venea de la Galati spre Iasi opreste la popas la Costesti.
Intra in bar si cere o sticla de palinca de 70 grade.
Incepe sa injure, trage cate o dusca si scuipa pe jos:
- "baga-mi-ash p_ _a in el de Matiz".
Lumea de acolo:
- "Aaa, ai Matiz?"
Soferul:
- "Nu, sunt sofer de camion.
Stati sa va zic.
- "Baga-mi-as p_ _a in el de Matiz!" si iar scuipa pe jos.
Pai intr-o curba am iesit de pe carosabil si opreste un dobitoc cu matizu cica vrea sa ma ajute, sa-mi tracteze camionul 'tu-i gura mamii lui de matiz'" si iar scuipa "la care pe mine ma pufneste rasul, ma uit la el si-i zic:
- "Mah, daca tu tractezi camionul cu rahatul asta de mashina, io iti sug p_ _a!"
4.

Adam si Eva sunt izgoniti din rai. La plecare, ei intreaba: -Doamne, cine va spala vasele? Dumnezeu le spune : -Va voi pune la o incercare. Va veti sui intr-un copac si voi da drumul la o pisica salbatica sa va chinuie. Cine va vorbi primul,acela va spala vasele toata viata. Zis si facut. Vine pisica si se urca pana la Eva, o zgaraie pe picioare, o musca, Eva, nici un cuvant. Trece pisica la Adam. Il zgaraie pe picioare, il musca, se ridica mai sus si observa intre picioare doi motocei. Pisica incepe sa se joace cu ei si la un moment dat, observa ca un soricel ce era ca mort, incepe sa se miste si sa creasca. Si-a luat atunci pozitia de asalt, dar cand sa sara, Eva a urlat: Zat! fir-ai a dracului ! De atunci a ramas lege: femeia spala vasele.

Poze | Muzica | Filme | Stiri | Bancuri | Jocuri | TV Online |

Semne si simptome medicale

Examenul clinic general al pacientului

Diabetul zaharat - Grile Licenta Medicina

Boli si afectiuni medicale

Tematica Examen National de Rezidentiat

Cancerul de col uterin - Grile examen de licenta Medicina

Ulcerul gastric si duodenal - Grile Examen de Licenta Medicina

Colapsul Cardio-vascular, Stopul Cardiac si Moartea Subita cardiaca

Grile Examen de licenta MEDICINA "Carol Davila" - Bucuresti

Sanatate. Medicina. Tratament. Boli. Medicamente.

Jocuri online - Tine mingea sus

Jocuri online - Bowling

Jocuri online - Apara-ti baza

Jocuri online - Street Fighter

Cele mai tari bancuri.